nual, în România, sunt semnalate 260 de noi cazuri de diabet şi 500 de cancer la copii. Costel Stanciu, conferenţiar universitar la ASE și preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, O.N.G. creat în anul 1990, a vorbit despre pericolele care ne pândesc la tot pasul când vine vorba mâncare.

Multe dintre produsele destinate celor mici depăşesc limitele recomandate de zahăr şi sare, dar cel mai şocant caz este cel al fructelor: avem toate şansele ca micuţii să mănânce fructe cu ceară şi pesticide.

„Hrana copiilor ar trebui să fie prioritatea numărul 1 a Ministerului Sănătăţii, pentru că este vorba de viitorul acestei naţiuni. Ei, în schimb, sunt preocupaţi de medicamente, pentru că de acolo ies banii”, declara Stanciu.

Dezastrul creat de mâncarea de proastă calitate, adusă în România, a început în anul 1998. Până atunci, ţara noastră avea standarde foarte stricte în ceea ce priveşte calitatea produselor şi reţetarul acestora. Institutul Naţional de Standardizare impunea celor din occident să aducă produse de calitate. Schimbarea a venit în ianuarie 1998, atunci când Guvernul Victor Ciobea a dat o ordonanţă de urgenţă prin care obligativitatea respectării unor standarde se transforma brusc în recomandare.

Astăzi, croisantele sunt gustările cele mai apreciate de copii, dar ele au o foarte mult zahăr. „Problema este că ele conţin cam 15 grame de zahăr, iar un croisant are doar 60 de grame. Adică au o cantitate aproape dublă de zahăr decât cea recomandată”, spunea Costel Stanciu.

Gravă este și problema în cazul celebrelor ouă de ciocolată, aceste produse au peste 50% zahăr. Chiar şi pâinea specială pentru copii, nu este una sănătoasă. „Sunt sortimente de pâine pentru copii care au zahăr şi grăsimi în proporţii de cinci ori mai mari decât cele recomandate. Ba mai mult, folosesc în compoziţie fibre de citrice pentru ca micuţul să se ataşeze de produs”, ne-a spus Stanciu.

Crenvurștii și parizerul au ingrediente nesănătoase. „Pe multe din aceste produse, crenvurşti sau parizer, ingredientul principal nu este declarat pentru a evita să spună că sunt de fapt zgârciuri sau alte resturi ale animalelor şi că nu conţin mai deloc carne. De obicei, pe aceste produse scrie că au în compoziţie „proteină animală”, care este de fapt un extract din orice altceva din animal, numai din carne nu.

Tot în acest tip de produse maschează existenţa zahărului, care apare sub denumirea de Maltodextrină sau Dextroză. Noi recomandăm ca produsele care nu au declarat pe etichetă ingredientul principal să fie evitate”, explica preşedintele APC.

Comparativ, în Germania, la acest tip de produse nu este permis să aibă mai puţin de 65% carne. Am avut şi noi acest tip de reglementare, dar până în 1998. Până atunci, la crenvurşti era obligatoriu să conţină 70% carne, 30% slănină, iar ca şi condimente piper (0,005%), nucşoară (0,003%), boia de ardei (0,005%) şi usturoi (0,005%).

Sursa: evz.ro