You are here
Home > Actualitate > Cum ne-au furat francezii şi bulgarii roşia “inimă de bou”, creaţie românescă. Acum poți obține 3000 de euro dacă o cultivi
loading...

Cum ne-au furat francezii şi bulgarii roşia “inimă de bou”, creaţie românescă. Acum poți obține 3000 de euro dacă o cultivi

România încearcă să pună pe pioare propria banca de legume, completă. Pentru asta, avem nevoie de o lege – pierdută, în acest moment printre sertarele responsabililor. O bancă de gene autohtonă înseamnă un grad de securitate ridicat.

Nu facem altceva decât să căutăm hrana sănătoasă la care noi – născuţi şi crescuţi în această ţară – suntem perfect adaptaţi. Se fac, însă, 30 de ani de când tot pierdem soiuri valoroase de legume, cu gust excelent. Spre exemplu, roşia inima de bou, creaţie românească încă din 1957, a fost omologata de francezi şi de bulgari. Sub numele de… inimă de bivol.

Alimente modificate genetic. În acest caz, o genă de peste arctic introdusă la căpşună, pentru că aceasta să reziste la ger. A ieşit, fără intenţie, o căpşună albastră…o aberaţie genetică!

În România, nu se fac modificări genetic. Hibrizi, în schimb, da. Spre exemplu legume cu 2,3,4 părinţi din care ies “copii” rodnici şi rezistenţi. Dr. ing. Costel Vânătoru propune o lege care să îi permită înfiinţarea unei bănci de gene la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău. Fără un asemenea act normativ, seminţele româneşti nu pot fi nici păstrate, nici amprentate genetic. Pas obligatoriu în cadrul unui proces de recunoaştere şi omologare. În prezent, legea este împotmolită prin birourile parlamentarilor.

Vrem fructe şi legume de România, dar de 30 de ani nu am mai păstrat seminţe autohtone.. Deşi, cerinţele organismului sunt simple: dă-mi ceva ce să recunosc!

Culorile sunt stabile la fierbere, dar şi la oxidare, adică la contact cu aerul. Spre exemplu, un fitronutrient celebru se numeşte licopen – culoarea roşie din…roşii. Sau din oricare alta legumă roşie. Dacă fierbeţi roşia şi obţineţi pasta de tomate sau o banală ciorba, acest antioxidant puternic, licopenul, devine şi mai puternic. Deci şi mai bun. Pe lângă antioxidanţi, stabile la fierbere sunt şi mineralele

Şi cam atât putem să luăm, realist din legume. Dar de ce ni se spune să le consumăm preponderent crude? Pentru unele vitamine din grupul B şi pentru valoroasa vitamina C! Să ne gândim însă realist la vitamina C, dacă luaţi legume de la piaţă sau supermarket. Şi nu locuiţi într-o grădină!

Roşiile româneşti revin pe piaţă. Cum pot primi agricultorii 3.000 de euro de la statCei trei mii de euro primiţi de agricultori pentru a cultiva roşii timpurii le-a dat curaj multora. Anul acesta sunt cu 25 la sută mai mulţi doritori iar înscrierile continuă.

Românii harnici care au primit anul trecut banii i-au şi investit în solarii şi în instalaţii de încălzire. În judeţul Timiş, peste 40 de legumicultori s-au înscris până acum în programul de ajutor pentru roşiile româneşti şi au dat vestea mai departe.

Mulţi au investit cei 3000 de euro primiţi anul trecut în solarii, pentru a ieşi mai devreme pe piaţă şi spera ca la jumătatea lunii mai să fie deja cu marfă pe tarabe. “Scopul nostru este să ieşim cât mai repede. E important, cum să nu, 3000 de euro sunt bani pentru noi”, spune un cultivator.

Doru Petanec, director Direcţia Agricolă Timiş: “Oamenii şi-au primit/banii la timp, cei 3000 de euro sunt bine primiţi pentru că sunt un ban în plus faţă de ce au primit pe producţia de 3-4 tone, cât a obţinut fiecare.”

“Cu banii ne-am recumparat folia pe care ne-a stricat-o vântul şi grindină, apoi am mai extins şi am făcut 2 solarii. Anul acesta facem din nou”, spune un legumicultor.

Pe de altă parte, ceea ce iniţial s-a dorit a fi un experiment didactic al Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj, s-a transformat într-un ajutor real pentru agricultorii romani. Specialiştii pun la bătaie 30 de mii de răsaduri sută la sută româneşti, care vor ajunge în grădinile fermierilor noştri.

Seminţele, cumpărate în mare parte de la Staţiunea de Cercetări Legumicultură din Buzău, au fost plantate în urmă cu mai bine de o lună şi jumătate. Pentru că nu vor să risipească “materialul didactic”, răsadurile de roşii, gogoşari, ardei kapia sau vinete vor fi scoase la vânzare de săptămâna viitoare.

De la an la an cererea pentru legumele autohtone creşte simţitor, iar angajaţii acestei universităţi suplimentează şi investesc în aceste sere uriaşe. De pildă, cele 30 de mii de răsaduri vor ajunge la agricultorii romani în cel mai scurt timp la preţuri mult mai mici decât cele găsite pe piaţă. Spre exemplu, acest răsad de roşii costă 1 leu şi 20 de bani.

Şi la Micești, în judeţul Alba, zeci de mii de fire de răsaduri din soiuri româneşti de roşii sau ardei sunt numai bune de pus în pământ.

Pentru a putea beneficia de ajutorul de la Guvern de 3.000 de euro, fermierii trebuie să deţină cel puţin 1.000 de mp de teren şi să obţină o producţie de minimum 2 kilograme de roşii pe metrul pătrat.

Lasă un răspuns

Web Development, Web Application, E-commerce Website, Android apps, Web Design, And Much more.

Details

Top