You are here
Home > Actualitate > Sa NU distribuiti, NU intereseaza pe nimeni, Trenurile de călători în România adună 3 mii de zile de întârzieri pe an
loading...

Sa NU distribuiti, NU intereseaza pe nimeni, Trenurile de călători în România adună 3 mii de zile de întârzieri pe an

In universul CFR, un an are peste 3.000 de zile de intarzieri. Atat au pierdut calatorii doar in 2017, in trenurile care au intarziat, in total, opt ani si jumatate. Si asta pentru ca liniile de cale ferata se dezintegreaza surub cu surub, iar depourile unde candva se reparau locomotive stau sa cada peste ultimii mecanici. Ne pierdem de la an la an garile, vagoanele, sperantele. Si ne intrebam tot mai amar: ”Avem o tara frumoasa, dar cum ajungem la ea?” De la manastirile dintre dealurile Moldovei pana pe litoralul romanesc nu exista acum niciun tren care sa circule direct.

Ca sa ajungi la mare din Suceava ai nevoie sa schimbi cel putin o data trenul si… de foarte mult noroc. Si asta pentru ca legaturile nu sunt perfecte. Risti sa ajungi mai tarziu decat trenul care pleaca, de exemplu, din Buzau sau Bucuresti spre Constanta. Ne-am luat si noi biletele.

Spre litoral, cu multa rabdare
La casa de bilete, nimeni nu garanteaza ca prinzi trenul in statia de legatura. Cat despre despagubiri…

”Daca intarzie trenul mai mult de 60 de minute si e intarziere din cauza sinelor, atunci vi se restituie suma…”, ni se explica la casa de bilete.

Nimic mai fals, insa! Pana in 2020, tara noastra are derogare de la plata despagubirilor. Trenul IR 1754, in care calatorim, nici macar nu figureaza pe Internet.

Locomotiva inainteaza pe o linie ferata intre Suceava si Buzau

Pagina de Internet arata inexistenta trenului IR 1754

570 kilometri de cale ferata leaga Bucovina de Constanta. Curse directe sunt doar vara. Acum, intre Suceava si Buzau, pe o distanta de 300 de kilometri, facem cinci ore. Si asta pentru ca, in zona Adjud, linia de tren se dezintegreaza… surub cu surub.

11 ore de la Suceava la Constanta
La Adjud oprim la unul dintre cele mai mari depouri in care se reparau trenurile pana acum 10 ani. Acum, e doar o relicva. O spun chiar mecanicii ramasi fara vagoane si locomotive.

(Mecanic): Un tren, ca sa fie rentabil trebuie sa aiba minim sase vagoane.

(Reporter): Acum cat are?

(Mecanic): 1-2 vagoane.

Locomotiva stricata in Adjud

Depoul abandonat de la Adjud

Dupa aproape 11 ore de la plecarea noastra din Suceava, ajungem la Constanta. 11 ore pentru 570 de kilometri. Ar fi cam cat un drum cu avionul din Bucuresti pana in Tokyo, Japonia, tara, unde, pentru 3 minute de intarziere intr-un an, seful Cailor Ferate a demisionat. La noi, doar in 2017, trenurile CFR au adunat 4,53 de milioane de minute de intarzieri.

Surub de cale ferata in stare de degradare

Tren de calatori trece pe la un punct de traversare a caii ferate

Garile pustii ale litoralului
Plecam sa vedem cum arata garile spre statiunile de pe litoral. Prima oprire, Eforie. Aici, gasim doar impiegatul si… cateva feline, stapane absolute ale liniilor.

”Da, deci asa se intampla, lipsa de personal. Asa au hotarat dumnealor!”, spune seful de gara.

Fatada garii Eforie cu peronul principal

Doua pisici in gara din Eforie

La Neptun, sinele au si cate doi-trei centimetri distanta intre ele. Suruburile au disparut demult, iar traversele de lemn sunt crapate. Mecanicii se descurca asa cum pot atunci cand intervin defectiuni.

Marian Paval, fost conductor: Pana vine piesa de la mentenanta, iei piesa de la alta locomotiva. Suntem nevoiti sa o tragem pe cea de la care luam piese.

Realitatea este si mai grava. O aflam abia atunci cand oprim camera de filmat.

”Firma de mentenanta este in insolventa. Nu mai fac datorita faptului ca multi directori au fost luati de DNA”, ni se explica.

Placa informativa cu Halta Neptun

Sina de cale ferata care are suruburi lipsa

Reactia CFR
Pana la difuzarea acestui material, sefii Cailor Ferate Romane au refuzat sa ne acorde un interviu. Au explicat insa in scris ca monitorizeaza situatia catastrofala a infrastructurii pe care o administreaza.

„Starea tehnica a elementelor infrastructurii feroviare – poduri, podete, tuneluri, linii si instalatii – este monitorizata permanent cu personal de specialitate, iar aceste actiuni de urmarire continua sunt concretizate prin masuri operative care garanteaza siguranta feroviara, restrictiile de viteza impuse la ora actuala pe anumite componente ale infrastructurii feroviare reprezinta masuri restrictive care garanteaza mentinerea sigurantei in traficul feroviar”, este explicatia scrisa de la CFR.

Intrarea in sediul CFR din Bucuresti

Campania ”Avem o tara frumoasa, cum ajungem la ea?”, episodul 15
In episodul acesta al campaniei Avem o tara frumoasa, cum ajungem la ea?, turul feroviar al echipei se incheie in locul din care am pornit. Adica in Bucuresti, pe o magistrala refacuta integral cu fonduri europene, care a costat aproape dublu fata de planurile initiale.

Pe caile ferate din Romania avem viteza doar la cheltuit bani

Romania e tara cu cea mai mica viteza de circulatie a trenurilor din Uniunea Europeana

8 Vezi galeria
O singura magistrala de cale ferata reparata capital in ultimii 30 de ani exista in Romania si aceea anchetata de procurorii DNA. Ruta Bucuresti-Constanta a costat aproape un miliard de euro. Dublu fata de contractele initiale. Si culmea, exista inca portiuni nereparate, pe unde se circula extrem de lent. Cu banii irositi de autoritati, s-ar fi putut cumpara locomotive sau vagoane noi. In lipsa lor, calatorii indura umilinte in fiecare zi: inghesuiti in picioare, in trenurile supraaglomerate.

De la Bucuresti la Constanta sunt 225 de kilometri de cale ferata. Ii vom parcurge pe cea mai moderna linie, care face parte din tronsonul patru de transport pan european

”Minunea” care tine pana la Fetesti
Calea ferata leaga Berlinul de Constanta, tranzitand Bucurestiul. Circulam cu aproape 160 de kilometri pe ora. Sunt viteze ametitoare chiar si pentru mecanicii de locomotiva obisnuiti cu restrictiile de pe alte magistrale.

Cale ferata filmata din trenul aflat pe magistrala Bucuresti – Constanta

Dar minunea nu tine decat pana la Fetesti. In mod inexplicabil, aceasta zona nu a fost reabilitata atunci cand tot tronsonul a intrat in reparatii. Nici la Ciulnita nu s-au facut lucrari. Asta incetineste trenul Constanta-Bucuresti cu 30 de minute. Si ne readuce in ritmul atat de bine cunoscut al unui sistem tot mai fragil.

”E jale, e jale!”
Viteza melcului, nesiguranta liniilor, lipsa vagoanelor, surparea garilor – toate au ajuns sa defineasca CFR. De la controlori, mecanici, pana la lideri de sindicat si ministri, toti cunosc situatia limita in care se afla calea ferata.

”E jale, e jale! De cand am venit eu la calea ferata, din 1989, pana in momentul de fata. Daca in 1990, cand am urcat pe locomotiva, imi spunea cineva ca o sa ajunga de ras calea ferata, il strangeam de gat, il omoram. Du-te ma de aici”, spune un angajat.

Calatori asteapta pe peron in Gara Basarab

Nu sunt solutii, desi sunt bani
10 septembrie 2018. Zeci de calatori, turisti si navetisti, au blocat trenul Mangalia-Constanta. Incarcati cu bagaje, au ocupat linia de cale ferata, in semn de protest. Erau nemultumiti ca CFR nu a suplimentat numarul de vagoane de pe litoral, asa ca multi au fost nevoiti sa calatoreasca in picioare. Dar CFR nu are solutie. Pentru ca nu s-a investit in reparatii, multe vagoane s-au dezintegrat. Asa a ajuns compania sa circule cu 700 de garnituri, fata de 1.300, cat ar avea nevoie.

Cum s-a ajuns aici? Din lipsa de bani? Bani sunt. Altfel, statul nu ar fi platit aproape dublu pentru reabilitarea tronsonului de cale ferata Constanta-Bucuresti, de exemplu. 913 milioane de euro au costat lucrarile. Adica peste 4 milioane fiecare kilometru reparat. Specialistii spun ca daca linia ar fi fost inlocuita de la zero costurile ar fi fost mai mici. Iar vestea a ajuns si la urechile procurorilor care au deschis o ancheta pe numele fostului ministru de finante Sebastian Vladescu, acuzat de luare de mita pentru ca reparatiile sa fie facute de firme agreate si platite din bani publici.

„In perioada 2005-2014, oficiali romani sau persoane cu influenta asupra acestora ar fi primit, de la o companie straina, in baza unor intelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, in schimbul acestor sume, sa se asigure incheierea contractelor si plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferata a liniei Bucuresti-Constanta, precum si plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferata care fusese deja realizata de aceeasi companie”, spune DNA.

Sebastian Vladescu la iesirea de la audieri

Chiar si trenurile cumparate intarzie…
Cercetat sub control judiciar, Vladescu si-ar fi garantat cu lingouri de aur o parte din cautiunea de un milion de euro, stabilita de procurorii DNA. Un alt ministru, cel al Transporturilor, tine astazi in maini soarta CFR.

Lucian Sova a promis vagoane noi, care initial urmau sa ajunga in septembrie. Doar ca luna a trecut, iar trenurile nu au sosit. Acum se vorbeste despre 100 de garnituri la mana a doua, care vor completa flota de calatori a cailor ferate.

Romania, tara trenurilor cu viteza mica
Dupa o calatorie de doua ore si jumatate ajungem din nou in Gara de Nord, locul de unde am plecat in urma cu aproape patru zile. In total am parcurs 1700 de kilometri. Au fost 36 de ore in vagoanele CFR. O medie simpla arata ca trenurile, cel putin cele cu care a mers echipa Observator in campania Avem o tara frumoasa, cum ajungem la ea?, au rulat cu 45 de kilometri pe ora.

Tren de calatori intra in Gara de Nord

Romania este tara cu cea mai mica viteza de circulatie a trenurilor din Uniunea Europeana. In 1990 vagoanele de calatori transportau peste 400 de milioane de pasageri anual. Numarul lor a scazut constant, odata cu disparitia garniturilor. Anul trecut in vagoanele CFR au urcat putin peste 54 de milioane de oameni.

Magistrala rabdarii: trenul pe ruta Bucuresti – Timisoara face mai mult decat zborul de Dubai, dus-intors

In Romania, pierdem timp ca sa nu ne pierdem viata! In trenurile CFR, se circula cu viteze mai mici decat in secolul trecut, pentru ca altfel ne-ar pandi o catastrofa. Jumatate dintre podurile feroviare stau sa cada, iar jumatate dintre sinele de cale ferate nu sunt functionale. Pe unele din ele, au crescut… rosii. Incepem o noua calatorie, cautand raspunsuri la aceeasi intrebare: „Avem o tara frumoasa, cum ajungem la ea?” Cu trenul, o echipa Observator a strabatut Romania de la un capat la altul.

Primul drum a fost pe ruta Bucuresti-Timisoara, un coridor european care ar trebui sa lege Capitala de vestul Europei. In realitate, sunt peste 500 de kilometri de cale ferata aflati la marginea prapastiei. Mii de oameni calatoresc saptamanal in conditii greu de imaginat, cu o viteza medie de 50 de kilometri pe ora, in vagoane pline de frustrare, dezamagire si mahnire pentru ce am fi putut avea si nu avem.

Articolul continua dupa recomandari

Doua trenuri circula direct de la Bucuresti la Timisoara in fiecare zi. Ceferistii ii spun magistrala 900, dar calatorii o numesc magistrala rabdarii. Cu rabdare se inarmeaza toti cei care urca in vagoane.

Cand trenul merge de 3 ori mai lent ca acum 89 de ani
Drumul pe celebra magistrala 900 este renumit pentru zecile de minute de intarziere. Nasul ne confirma.

„Probleme, probleme. Si la motoare… Are restrictii si el…”, spune barbatul.

Biletul de tren pentru ruta Bucuresti – Timisoara

Trec aproape patru ore… si putin peste 200 de kilometri! Ajungem la Craiova, unde incepe greul. Portiunile Carcea si Balota incetinesc vagoanele cu pana la 30 de kilometri pe ora. De trei ori mai lent decat in urma cu 80 de ani.

CONSTANTIN POPA, angajat CFR: Mai demult se mergea cu 50 de kilometri pe ora. Acum se merge cu 30. De mai bine de 10 nu a mai fost ceva, investitii serioase. Trebuie bani!

Garnitura stationata intr-o halta pe ruta Bucuresti – Timisoara

Barbat fara adapost doarme pe peron

170 de restrictii de viteza in 533 de kilometri
Pe cei 533 de kilometri de cale ferata sunt peste 170 de restrictii de viteza. Asa se irosesc cel putin doua, trei minute, la fiecare frana pusa. Logica e pe cat de simpla, pe atat de cinica: ne pierdem timpul, ca sa nu ne pierdem viata. Pentru ca doar pe aceasta ruta, sunt peste 27 de poduri si podete cu durata expirata. Au fost contruite in anii 60 si orice manevra gresita, in viteza, ar duce la un dezastru.

CONSTANTIN POPA, angajat CFR: In primul rand, este disconfortul creat calatorului dupa o calatorie atat de lunga. Daca nu s-ar respecta viteza restrictionata, normal ca ar fi un pericol real!

Asa se face ca ajungem in Timisoara abia dupa 10 ore. Am mers, in medie, cu 50 de kilometri pe ora. In acelasi interval, am fi ajuns cu avionul in Dubai si inapoi. Dar suntem tot in Romania, o tara incremenita in uitare.

Harta cu distanta Dubai – Bucuresti

Reprezentare grafica a restrictiilor de viteza pe ruta Bucuresti – Timisoara

Pe linia ferata cresc rosiile
In Ciacova, oras taiat de pe harta feroviara, traiesc aproape 6.000 de oameni. Ca sa ajunga in Timisoara, iau microbuzele private.

FILIP PETRU, Primarul localitatii Ciacova: Acum mai functioneaza un tren marfar, o firma de agricultura care duce cereale.

De la an la an, ne pierdem caile ferate. Romania face un pas inainte, doi inapoi, ca intr-un dans al distrugerii care lasa in urma doar ruine. Reparam anual 16 kilometri, in timp ce 320 se deterioreaza. Asa am ramas fara o jumatate din sistemul feroviar. Dintr-un total de 20 de mii de kilometri, pe 10 mii s-a asternut praful.

Sunt aproape 200 de kilometri de cale ferata in judetul Timis pe care trenurile de calatori nu mai circula. In schimb, aici se face agricultura… Cresc rosiile pe calea ferata! Legaturile intre localitatile Jimbolia si Lovin, Buzias si Jamu Mare, Jebel si Libling au fost inchise.

Intrarea in gara din Ciacova

Rosie pe linia ferata din Gara Ciacova

„Daca nu exista rentabilitate…”
Sefii de la CFR Infrastructura din Timisoara ne primesc in birourile lor. Au si o conditie: sa nu filmam. Aflam si motivele pentru care au fost scose de pe aceste rute trenurile de calatori.

„Nu mai era rentabil pentru ei. Si, daca nu exista rentabilitate… Daca nu ii intereseaza, cine sa circule?!”, este raspunsul.

Vina este, asadar, a oamenilor. Sefii CFR infrastructura nu uita sa mentioneze si realizarile. 7 kilometri de cale ferata intre Simeria si Petrosani care nu sunt gata. Ruta Caransebes-Arad care asteapta inca aprobari si 27 de poduri, podete si tuneluri unde se lucreaza. Ar urma sa fie modernizate peste maximum doi ani.

Sediul Ministerului Transporturilor din Bucuresti

Acesta este singurul raspuns primit de la Caile Ferate Romane:

Arad -Timisoara – Caransebes, care este in etapa de emitere a deciziei de mediu de la ANPM
Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebes – contract incheiat la sfarsitul lunii septembrie, termenul de elaborare fiind de 15 luni.
in derulare sunt si lucrarile de modernizarea a 27 de poduri/podete/tuneluri aflate pe raza celor trei regionale Bucuresti, Craiova si Timisoara, cu termen de finalizare 2018-2020
Craiova: 7 poduri si 7 podete – lucrari demarate in trimestrul I 2018, cu termen de finalizare 2019/2020
Bucuresti: 7 poduri – termen de finalizare 2019/2020
Timisoara: 4 poduri, 1 podet (termen de finalizare 2018) si 1 tunel (finalizat)
Sunt cateva date privind investitiile din ultimii doi ani. Nimeni nu a vrut sa apara intr-un interviu sa explice situatia dezastruoasa a infrastructurii feroviare.

Episodul urmator al campaniei ”Avem o tara frumoasa, cum ajungem la ea?”
In urmatorul episod al campaniei Avem o tara frumoasa, cum ajungem la ea? vom continua inconjurul Romaniei cu trenul. Ne indreptam spre Suceava, in trenul foamei.

Lasă un răspuns

Web Development, Web Application, E-commerce Website, Android apps, Web Design, And Much more.

Details

Top