În urmă cu 20 de ani, bugetul comunei Ciugud din judeţul Alba abia ajungea pentru plata salariilor celor câţiva angajaţi. Anul trecut, investitorii care au afaceri acolo au plătit taxe şi impozite locale de 2,5 milioane de lei. Între cele două etape, la Ciugud au fost investite 27 de milioane de euro, fonduri europene, în asfalt, reţeaua de apă, de canalizare şi cea electrică.

Cu dreptunghiuri de gazon verde la porţi şi acoperişuri de aceeaşi nuanţă, cu drumuri asfaltate şi corespunzător marcate… chiar şi hăt dincolo, între parcelele agricole, locul pare, privit de sus, decupat din landurile bavareze. Dar nu e. Este Ciugudul Albei. Comuna Ciugud e formată din şase sate. Cinci dintre ele sunt aşezate pe malul stâng al râului Mureş, iar satul Hapria este deja pe podişul Secaşelor. Prin 2000, bucata aceasta de ţară rămânea deseori în noroaie şi-n beznă. Cu vreo 70.000 de lei în buget, abia îşi permitea gaz pentru dispensar şi sobele şcolilor. 2600 de suflete trăiau cu confortul în visuri şi atât.

„Ca orice sat românesc nu aveam apă, nu nu aveam… Era o comună îmbătrânită, cu oameni fără prea multe speranţe. Cu şcolile dărăpănate, cu căminele culturale praf, fără viaţă culturală, fără prea multă viaţă sportivă. Veniturile proprii ale comunei Ciugud erau, transformate în euro acum, 15.000 de euro. Ce puteai sa faci cu ei?”, spune Gheorghe Damian, primar în comuna Ciugud.

Era perioada de preaderare europeană. România se pregătea pentru masa bogaţilor. Se făceau calcule, cursuri, planuri. În 2005, când au apărut primele fonduri de pre-aderare în România, funcţionarii Ciugudului au întocmit câteva proiecte mărunte. Au fost acceptate şi plătite. Primul proiect a însemat dotarea primăriei cu computere şi softuri care să le uşureaze planificarea viitoare. Autorităţile comunale şi-au dat seama că banii europeni nu-s utopie. Că nu depind de Guvern, de Putere şi nici de Opoziţie. Au prins curaj şi-au început să-i caute în proiecte diverse, imperios necesare pentru comunitate.

În primul an al României în Uniunea Europeană, când sute de primării abia descopereau definiţia fondurilor nerambursabile, Ciugudului îi era aprobat cel mai mare proiect din istoria comunei: şapte milioane şi jumătate de euro pentru asfaltarea drumurilor, 47 de kilometri de reţea de canalizare şi 45 de kilometri de reţea de apă curentă, potabilă.

„În spatele tuturor lucrurilor stau oamenii. Era important să avem o resursă umană capabilă să deruleze genul ăsta de proiecte”, spune Doru Dan Pop, administrator public Primăria Ciugud. De zece ani, 11 tineri se ocupă strict de accesarea banilor europeni. Gândesc proiectele, le aşează pe hârtie şi aduc banii. Se zice că au aproape 100% rată de succes.

În 2013, de exemplu, Ciugudul a fost liderul României în atragerea fondurilor europene. Şi-au rămas în top: astăzi, comuna are peste 70 de proiecte avizate şi 27 de milioane de euro încasate.

„În Ciugud au fost amenajate şi staţii de autobuz inteligente. Locuitorii au un panou electronic unde pot să vadă cât timp mai este până când autobuzul ajunge aici în staţie şi au chiar şi automate de bilete”, relatează Alexandra Groza, jurnalist Digi24.
Ciugudul şi-a asfaltat până şi drumurile agricole. Au fost primele din ţară! Sunt 30 de kilometri care leagă trei comune, şapte sate şi deservesc 2500 de hectare de teren şi 15 ferme. Iar localnicii au priceput că bunăstarea rămâne, doar dacă-i tratată cu respect. Astăzi, comuna nu face anticameră la Judeţ şi nu cere pomană la Guvernul român. Trăieşte din proiecte viabile şi îi e bine. De ceva vreme a făcut chiar o aroganţă: şi-a iluminat uliţele satelor cu energie verde produsă de panouri solare şi o micro-centrala eoliană. „Este un parteneriat între comuna Ciugud şi Politehnica Timişoara, un proiect de un milion de euro finanţat de către Guvernul Norvegiei. Ar mai trebui să plantam câteva microcentrale, să ne creştem capacitatea de producţie, iar pe versantul acesta să punem încă un grup de panouri solare, în aşa fel încât sa ne producem toată energia electrică necesară pentru consumul instituţiilor publice şi a iluminatului public în întreaga comună”, mai spune primarul Gheorghe Damian.

Viaţa-n Cigud e similară unui oraş european civilizat. Place şi atrage. Din 2600 de locuitori în anul 2000, comuna a ajuns la 3200. Mulţi nou-veniţi sunt foşti orăşeni.

– Eu am venit din Alba în Ciugud. Deci eu chiar am dorit să vin în comuna asta pentru, în primul şi în primul rând, oamenii care sunt aici. E o comună foarte faină, oamenii faini. Mă simt întotdeauna ca într-o staţiune.

– Tot îmi place la comuna Ciugud. Absolut tot. Oameni, locul, viaţa liniştită, viaţă ca la oraş, liniştită, ca la ţara. Absolut tot. S-a modernizat tot. E… Aproape că nu ne vine să credem cum era Ciugudul înainte şi cum arată acum.

Povestea creşte şi merge mai departe. Autorităţile lucrează la un pod care va scurta drumul ciugudenilor spre Alba-Iulia.

„Valoarea lui este aproximativ două milioane de euro, vine în completarea unui alt proiect de două milioane de euro finanţat din fonduri europene, pe care chiar acum îl avem şi pe acela în derulare: cel de a asfalta ultimele bucăţi de străzi din comuna Ciugud care încă sunt pietruite”, spune Doru Dan Pop, administrator public Primăria Ciugud. Primăria a amenjat şi o zonă industrială, unde s-au investit zece milioane de euro şi au fost înfiinţate peste o mie de locuri de muncă. Din afacerile derulate aici primăria câştigă anual două milioane şi jumătate de lei. Şi pentru că le este tuturor bine, la Ciugud, pe străzi, este internet WI-FI. Gratuit, desigur!