Încă din cele mai vechi timpuri ţăranii reuşeau să se ferească de boli deşi nu aveau la îndemână medicamente sofisticate. Aplicau în schimb leacuri naturiste dar şi câteva principii de viaţă sănătoasă de la care nu se abăteau.

Citeste si: CULTIVAȚI această PLANTĂ în grădină!A apărut pe câmpurile din România. Un kg costă cât o garsonieră în București

Unul dintre principiile la care nu renunţau era acela că „munca te ţine sănătos” şi creadeau cu tărie că lenea şi trândăvia erau cele care atrăgeau boala. Deşi nu avea nimic de-a face cu biserica, ţăranul român milita pentru abstinenţă, hrană sănătoasă şi muncă.

”Omul slăbănog, cu sănătate şubredă, o poate întări, poate deveni un om zdravăn dacă se hrăneşte bine, dacă ţine corpul curat şi se fereşte de beţie şi de obiceiuri rele. Ne putem prelungi viaţa prin traiul cumpătat şi regulat” scria în 1902 doctorul I. Felix în cartea ”Poveţe despre starea sănătăţii”.

Citeste si: Cambridge si Oxford au elaborat un program care reconstituie limba vorbita de omul european de acum 8.000 de ani. Cate cuvinte romanesti sunt

Sfaturi pentru o viaţă sănătoasă

În urmă cu un secol nu existau săli de sport în care ţăranii să lucreze la parate pentru a se menţine în formă.

Cu toate acestea, aveau şi ei sala lor, adică munca pe câmp şi în gospodărie. printre sfaturile de căpătâi era cel prin care se recomada munca susţinută pentru o sănătate de fier.

„Prin muncă creşte puterea corpului, cu cât omul lucrează mai regulat, cu atât devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slăbeşte corpul. Nelucrarea vatămă pe lângă corp şi sufletul”, se mai arată în volumul citat.

Citeste si: Regele Hagi are o prințesă! Micuța Kira a crescut mare! Cum arată acum, la 23 de ani, fata lui Gică Hagi!

Cum se fereau de boli

Nici sănătatea psihică nu era neglijată. Oameni simplii, ţăranii recomandau mersul la biserică în zilele de sărbătoare.

”Nu trebuie să ne pierdem timpul cu nelucrarea şi la zilele hotărâte de Dumnezeu pentru slujba sfântă în biserică şi pentru odihna corpului să nu adăugăm şi alte sărbători care nu sunt poruncite de legea creştinească” , mai spunea doctorul I. Felix.

În ceea ce priveşte hrana, medicul descrie în carte că ţăranii recomadau alimentaţi bogată în proteine, alimente sănătoase şi săţioase.

”Mămăliga singură cu buruieni cu verdeţuri nu dă putere, nu face pe muncitor destoinic pentru lucrări obositoare, ci numai mâncărurile mai hrănitoare; carne, peşte, ouă, lapte, brânzeturi, fasole, mazăre, linte”, mai spunea medicul I. Felix.