Șefa guvernului din Myanmar, Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, aflată în vizită în Rakhine, le-a cerut oamenilor ‘să nu se certe’ Articole Diaspora Diverse EVENIMENTE EXTERN Galerie International Neinteresante NEWS NEWS Online Politică Social Spiritualitate by admin - noiembrie 2, 2017noiembrie 2, 20170 Șefa de facto a guvernului din Myanmar, Aung San Suu Kyi, le-a cerut joi oamenilor ‘să nu se certe’, în prima sa vizită în statul Rakhine de la începerea campaniei de represalii lansată de armata birmaneză în urma căreia peste 600.000 de musulmani rohingya au fugit din țară, relatează Reuters. Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a fost ținta criticilor internaționale pentru răspunsul său la ceea ce oficialii ONU au numit o ‘epurare etnică’ lansată de armata birmană. Militanți rohingya au atacat în 25 august mai multe posturi de poliție și o unitate militară din statul Rakhine, situat în nord-vestul Myanmarului. Confruntările care au urmat și o contraofensivă a armatei birmane s-au soldat cu numeroși morți și exodul a sute de mii de persoane către țara vecină Bangladesh. Cel puțin un milion de etnici rohingya trăiesc în nord-vestul Myanmarului și de mai multe decenii fac obiectul persecuțiilor, inclusiv al restricțiilor asupra libertății de mișcare. Joi, pe fondul unei securități sporite, Suu Kyi a urcat la bordul unui elicopter militar la Sittwe, capitala statului Rakhine, pentru a merge la Maungdaw, unul dintre districtele cele mai afectate de violențe. Suu Kyi s-a întâlnit cu un grup de lideri religioși musulmani, a afirmat Chris Lewa, din grupul de monitorizare Arakan Project, citând surse rohingya. Suu Kyi a fost însoțită de circa 20 de persoane care au călătorit în două elicoptere militare, între care oficiali din cadrul armatei și poliției. ‘Le-a spus doar trei lucruri oamenilor — că ar trebui să trăiască în pace, guvernul este aici să-i ajute și că nu ar trebui să se certe între ei’, a spus Lewa, citând un lider religios aflat la fața locului. Violențele și discriminările împotriva rohingya s-au intensificat în ultimii ani: tratați ca străini în Myanmar, o țară în procent de 90% budistă, aceștia reprezintă cea mai mare comunitate apatridă din lume. De când le-a fost retrasă naționalitatea birmană în 1982, ei se confruntă cu numeroase restricții: nu pot călători și nu se pot căsători fără autorizație și nici nu au acces la piața muncii sau la servicii publice Citește și::MApN a primit scrisoare de acceptare din partea SUA privind primul sistem PATRIOT, estimat la 764,78 milioane USD fără TVA Acum se mai citește și: A pus o linguriță de piper în mașina de spălat. Când vei afla de ce, vei face și tu la fel Dragi prieteni. Ne-ar face foarte mare plăcere să ținem legătura cu voi și pe rețelele de socializare, motiv pentru care vă invităm să ne urmăriți pe pagina Facebook, unde vom putea discuta împreună știrile și articolele noastre. Vizitați pagina noastră Facebook aici.