Cheltuielile publice ridicate nu sunt reflectate în infrastructura României, se arată în raportul Comisiei Europene – 2018.

În pofida ratelor relativ ridicate de investiții publice, infrastructura pusă la dispoziție este limitată, calitatea percepută a infrastructurii fiind printre cele mai scăzute din UE. Starea generală și fiabilitatea infrastructurii rutiere și feroviare răman insuficiente, iar reforma sectorului transporturilor avansează într-un ritm foarte lent. Firmele consideră investițiile în infrastructură o prioritate majoră pentru cheltuielile publice.

Autostrăzile și drumurile naționale reprezintă puțin peste 20 % din rețeaua rutieră, în timp ce aproximativ 90 % din drumurile naționale au o singură bandă pe fiecare sens de circulație.
Acest fapt afectează termenele de livrare și siguranță rutieră. Nivelul foarte redus al investițiilor în întreținere a redus viteză de rulare a trenurilor și a afectat termenele de livrare a mărfurilor prin intermediul transportului feroviar (OCDE, 2016).

Starea proastă a infrastructurii afectează eficientă cu care România poate livra mărfurile sale și conecta producătorii cu consumatorii, comparativ cu principalii săi parteneri comerciali.

Reforma sectorului transporturilor avansează într-un ritm foarte lent, se mai arată în raportul Comisiei Europene. Guvernul român a adoptat în septembrie 2016 Master Planul General de Transport al României, o condiție prealabilă pentru accesarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioadă 2014-2020. Cu toate acestea, planul oferă doar o imagine generală asupra proiectelor prioritare și a stadiului acestora. Rețeaua feroviară trebuie să devină viabilă din punct de vedere financiar, insă se inregistrează întârzieri în reforma sectorului feroviar.

Consumatorii români sunt de părere că în general piață serviciilor feroviare a fost foarte slabă în 2017 și că s-a deteriorat în mod semnificativ comparativ cu 2015.