Sentință importantă în dosarul „Arsenie Boca”. A fost dată o primă sentință în procesul în care reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei și ai Mănăstirii Prislop au dat în judecată deținătorii mărcilor „Boca Părintele” și „Arsenie”, solicitând anularea pretențiilor acestora asupra numelui și imaginii monahului.

Episcopia Devei și Hunedoarei și Mănăstirea Prislop vor putea folosi, în continuare, pentru o perioadă de timp, numele și imaginea părintelui Arsenie Boca pentru comercializarea obiectelor de cult bisericesc, după ce au câștigat, la Curtea de Apel București, apelul depus împotriva sentinței Tribunalului București, a anunțat vineri, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei, părintele Gabriel Miricescu.
Laboratorul ImunoMedica

Vasile Bănescu: Numele părintelui Arsenie Boca este parte a patrimoniului memorial al Bisericii Ortodoxe Române

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a declarat vineri pentru News.ro că „numele părintelui Arsenie Boca este intrinsec legat de istoria şi cultura duhovnicească a Bisericii Ortodoxe Române şi parte a patrimoniului său memorial”.

„Din aceste limpezi şi înalte raţiuni, nicio persoană privată, care nu are nici măcar o legătura de rudenie cu părintele Arsenie Boca”, spune Vasile Bănescu, „nu are dreptul să se folosească în vreun fel de numele său. Acesta, ca şi opera sa scrisă sau picturală, aparţin Bisericii pe care a slujit-o cu vocaţie jertfelnică”.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care arădeanul Daniel Gheorghe a înregistrat marca „Părintele Arsenie Boca” la Oficiul European de Proprietate Intelectuală, obţinând licenţă pentru folosirea mărcii pe teritoriul României.

Bănescu a precizat că Patriarhia a luat deja „atitudine fermă faţă de această situaţie încă de acum o lună şi a comunicat oficial persoanei respective mesajul de a renunţa imediat la această marcă înregistrată în străinătate”.

De asemenea, Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, părintele Gabriel Miricescu, a declarat joi pentru AGERPRES, că părintele Arsenie Boca este o personalitate duhovnicească şi nu poate fi asumat ca un brand, demersul firmei străine fiind catalogat ca o chestiune „total deplasată”.

„Echivalează, aş îndrăzni să spun, cu pretenţia de a şi-l asuma pe Mihai Eminescu sau pe Mihai Viteazu. Este cam acelaşi lucru. Nu poate nimeni să deţină drepturi asupra unei personalităţi, chiar dacă aceasta nu mai trăieşte, decât în măsura în care există nişte drepturi de moştenire, de succesiune. Dar nu altfel”, a spus reprezentantul Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Pr. Arsenie Boca
Părintele Arsenie este recunoscut ca unul dintre marii duhovnici români ai secolului trecut. De-a lungul timpului, acesta a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop.

Teolog, pictor și duhovnic, Părintele Arsenie a văzut lumina zilei în data de 29 septembrie 1910. A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933), la Academia de „Belle Arte” din București și un stagiu de documentare la Muntele Athos.

A fost hirotonit diacon celib în 1936 și preot în data de 10 aprilie 1942. În data de 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop.

A fost arestat de autoritățile comuniste în noaptea de 15/16 ianuarie 1951 și închis la: Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari, nouă luni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Eliberat la 17 martie 1952 s-a întors la Mănăstirea Prislop, participând la slujbe, pictând și lucrând în obștea mănăstirii. În anul 1955 era anchetat la Timișoara, suferind alte șase luni de detenție.

În anul 1969 Mănăstirea Prislop a fost închisă, iar părintele Arsenie exclus din monahism, începând perioada de pribegie prin București și alte localități. În 1961 era angajat la Atelierele Patriarhiei, iar în 1968 a fost pensionat.

S-a retras la parohia Drăgănescu, lângă București, începând pictarea bisericii de aici. Spre sfârșitul vieții i s-a permis să se reîntoarcă la Prislop.

A trecut la cele veșnice în data de 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, mormântul părintelui devenind un adevărat loc de pelerinaj pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au preţuit.

„Este vorba de o ordonanță președințială, ceea ce înseamnă o procedură simplificată, iar hotărârea dată are un caracter vremelnic, până la soluționarea pricinii, pe fond”, a declarat, pentru AGERPRES, părintele Miricescu.

În dispozitivul minutei Curții de Apel București se arată, printre altele, că instanța constată că Episcopia Devei și Mănăstirea Prislop „sunt îndreptățite la folosirea numelui părintelui Arsenie Boca și a imaginii acestuia, exclusiv ca atribut de identificare a persoanei menționate, în cadrul săvârșirii actelor comerciale cu produse (cărți, pandantive, amulete, suveniruri, obiecte de cult, icoane etc,) ce poartă numele și imaginea în discuție”.

Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei a explicat că mai este un proces, pe fond, la Tribunalul București, în urma căruia litigiul cu persoanele care susțin că dețin drepturile pentru marca „părintele Arsenie Boca” va fi tranșat definitiv.

Până la finalizarea acestui proces, Episcopia Devei și Mănăstirea Prislop pot comercializa obiectele de cult cu numele și imaginea părintelui Arsenie Boca.

„Este o hotărâre a instanței pe care nu o comentăm și de care luăm act. Ne manifestăm bucuria pentru această soluție și sperăm ca și litigiul pe fond să fie soluționat în mod legal”, a spus părintele Gabriel Miricescu.

sursa: basilica.ro