Scandalul a început după ce primăria orașului Dărmănești a amenajat, în cimitirul internațional al eroilor din Valea Uzului, mormintele unor soldați români. Municipalitatea a spus că avea tot dreptul, deoarece crucile românilor nu mai erau.

„În contextul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri şi Primului Război Mondial, Primăria şi Consiliul Local Dărmăneşti au hotărât reabilitarea tuturor monumentelor şi cimitirelor de pe raza administrativ teritorială a oraşului.

Cimitirul Internaţional al Eroilor de la Valea Uzului a fost fondat de Societatea Cultul Eroilor între anii 1926 şi 1927, fiind înhumaţi un număr de 1.306 militari de naţionalităţi diferite: români, maghiari, germani, austrieci, italieni, ruşi şi sârbi.

În vederea reabilitarii parcelei eroilor români din Cimitirul Valea Uzului, Primăria Dărmăneşti a primit în 4 octombrie 2018 o adresă emisă de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Bacău prin care ni se comunică faptul că amplasamentul Cimitirului Internaţional al Eroilor Valea Uzului se află în interiorul UAT Dărmăneşti.

Consiliul Local Dărmăneşti a aprobat lucrările de construire a unui monument şi a 50 de cruci pentru eroii români înhumaţi în Cimitirul Internaţional.” potrivit unui comunicat al primăriei, citat de Mediafax. 

Cimitirul Internațional din Valea Uzului există din 1926, cum scrie pe pagina web a locului. După ce s-a delimitat cimitirul civil existent, și recensământul luptătorilor îngropați deja de către armata austro-ungară în 1917 (350 eroi din regimentul 9-10 Honvezi), asociația Cultul Eroilor – Comitetul Central Bucuresti, în 1926 și 1927, a depus efortul de a identifica și înhuma un număr suplimentar de 793 eroi inamici.

Totodată, Cultul Eroilor a îngrijit lucrările realizate anterior de armata ungară, pregătind cimitirul și pentru ulterioare înhumări de oseminte, dacă se vor afla. S-au realizat lucrări generale de îngrijire generală a cimitirului, ridicându-se gard de 2 metri, construindu-se alei cu pietriș, poartă de acces cu însemnele asociației, ridicarea unei capele pentru slujire religioasă.

Dat fiind că aici se găsesc oseminte din cele 4 armate beligerante ale primului război mondial, respectiv 7 naționalități, cimitirul a căpătat denumirea de Cimitirul Internațional al Eroilor, denumire păstrată până astăzi.

Primăria Dărmănești a menționat că cimitirul s-a păstrat în forma inițială până în 1994 când primăria din Sânmartin, învecinată cu Dărmănești și care susține că locurile de veci sunt în administrarea sa, a început reabilitarea parcelei eroilor maghiari. Lucrările au continuat până în 2013, fără a se ține cont de situația din 1926. 

Un articol din Adevărul de Cluj din 1994 ne oferă o idee despre ce a însemnat „reabilitarea”: 

„O informație transmisă de Radio București și reluată cu imagini, de Televiziunea Română, dezvăluie un fapt incredibil. 100 de cruci purtând nume românești, aflate într-un cimitir al eroilor din Valea Uzului, județul Harghita, au fost smulse și, probabil, arse sau îngropate în cadrul unui ritual organizat de UDMR, bisericile romano-catolice și protestantă și „veteranii luptători pentru apărarea pământului sfânt al patriei maghiare. …

Cu un simplu gest, numele românilor au dispărut pentru totdeauna, rămânând doar cele ungurești. Iar cimitirul a devenit unul unguresc”

Certurile din jurul Cimitirului Internațional al Eroilor din Valea Uzului au trecut aproape neobservate în presa românească. Dar în presa maghiară, cazul a fost amplificat. 

Asta scria luna trecută portalul Hirado.hu, pagina de știri a televiziunii de stat maghiare, direct în limba română: 

„În declaraţia dată agenţiei ungare de presă MTI, András Gergely, primarul localităţii Sânmartin a spus: consideră că ocuparea cimitirului de către cei din Dărmăneşti este o acţiune arbitrară, un act profanator, o demonstraţie de putere. Acesta a mai relatat că cimitirul militar din Valea Uzului se află în inventarul satului pe care îl conduce. 

O parte dintre crucile de beton ridicate în cinstea soldaţilor români au fost amplasate pe aleile cimitirului, o altă parte pe mormintele încă nesemnalizate ale unor soldaţi maghiari.

Primăria din Dărmăneşti a procedat la fel ca un cuc, care îşi aşează ouăle în cuibul altor păsări, a spus András Gergely.

În opinia primarului din Sânmartin, şi pentru soldaţii români căzuţi în Valea Uzului este un lucru ofensator că memorialul lor nu este amplasat acolo unde se odihnesc în mod real.

La est de Carpaţi, în valea râului Uz, Armata Maghiară a purtat, atât în Primul Război Mondial, cât şi în cel de-Al Doilea Război Mondial, bătălii sângeroase cu Armata Română, care a fost susţinută de forţe din Rusia şi din Uniunea Sovietică. „

10 MAI – PATRIA poate fi recompusă doar prin MONARHIE

Pe 6 mai, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjártó, i-a cerut omologului său român, Teodor Meleșcanu, să pună presiune pe autoritățile locale ca să oprească lucrările de amenajare a cimitirului din Valea Uzului. Liderul diplomației de la Budapesta a spus atunci că ridicarea celor 52 de cruci pentru eroii români este o lipsă de respect, deoarece ar fi putut fi așezate pe mormintele unor soldați unguri necunoscuți.

Pe data de 12 mai, mii de etnici maghiari, în frunte preoți catolici, pastori protestanți dar și cu președinții Consiliilor Județene Harghita și Covasna, s-au adunat la cimitirul militar din Valea Uzului la un miting împotriva ridicării monumentelor dedicate soldaților români. Unii participanți au venit îmbrăcați în uniforme austro-ungare, s-au fluturat steaguri ungurești și secuiești iar românii au fost acuzați de abuz. 

Primăria din Dărmănești a anunțat între timp că va amâna inaugurarea cimitirului, astfel încât mișcarea să nu fie interpretată politic, având în vedere că este campanie electorală.

Dar în seara zilei de 16 mai, un grup de extremiști maghiari au venit la cimitir și au învelit crucile românești cu saci de gunoi negri. De asemenea, au anunțat că vor sta de gardă în fața cimitirului 24 de ore din 24, ca nu cumva să fie inaugurat „clandestin”.