Conducerea Companiei Naționale a Uraniului (CNU) ascunde de opinia publică  informații importante privitoare la deschiderea minei de uraniu din zona Grințieș (Neamț) – Tulgheș (Harghita). În contextul în care mina de la Crucea – Botușana (Suceava) va fi închisă treptat, zăcământul din subteranul celor două localități din Neamț și Harghita rămâne singura sursă de uraniu din țară pentru reactoarele de la Cernavodă. În caz contrar, România va fi dependentă de importurile de uraniu.

Au spus-o specialiști din cadrul CNU care, de-a lungul timpului, au explicat ce se va întâmpla la Tulgheș și Grințieș dacă mina de la Crucea – Botușana va fi închisă.

Acum, sub conducerea lui Cristian Tiberiu Deleanu, CNU a clasificat informațiile, considerându-le confidențiale sau sensibile.

„Informațiile privitoare la exploatarea zăcămintelor de uraniu reprezintă informații clasificate sau informații protejate privind obligația de păstrare a secretului profesional (informații confidențiale sau sensibile ce privesc CNU)”, spune directorul general Cristian Tiberiu Deleanu.

Întrebările atacul.ro nu vizau secrete de serviciu, ci informații de interes public, precum dacă CNU își mai îndreaptă atenția spre zăcământul de uraniu din subteranul localităților Grințieș (Neamț) și Tulgheș (Harghita), având în vedere și un proiect de investiții pe care compania l-a întocmit în acest sens,  ori ce valoare va avea această investiție și câte locuri de  muncă va crea?

Mai mult, directorul Deleanu ne-a trimis să ne documentăm despre investiția de la Tulgheș și Grințieș de pe site-ul companiei, deși informațiile, care nu mai sunt actualizate de câțiva ani, nu vizează subiectul.

Cristian Tiberiu Deleanu este din Gura Humorului și a fost mandatat la conducerea CNU în luna martie a anului trecut. Una dintre informațiile actualizate, ce pot fi găsite pe site, este cea cu privire la leafa pe care directorul interimar o încasează.

„Remuneraţie fixă lunară brută în valoare de 30466 lei (treizeci de mii patru sute șaizeci și șase de lei), echivalentul a cinci ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut din ramura în care își desfășoară activitatea compania, comunicat de Institutul Național de Statistică – Director General”, arată site-ul companiei, indicat de Deleanu pentru documentare.

Nuclearelectrica ar deschide mina

În perimetrul Grințieș – Tulgheș, prospecțiunile au arătat că există zăcământ de uraniu foarte bogat, astfel că șansele ca exploatarea să fie deschisă sunt foarte mari.

Compania Nuclearelectrica are în vedere deschiderea exploatării de uraniu din subteranul Tulgheș – Grințieș, după momentul în care o va prelua de la CNU. Asta, spun specialiștii, ar dura aproximativ doi ani

Anul trecut, acționarii Nuclearelectrica au aprobat transferul licenței de concesiune a activității de exploatare a uraniului în perimetrul Tulgheș-Grințieș de la CNU.
Trebuie spus că CNU deține licență de exploatare a zăcământului în perimetrul Grințieș – Tulgheș încă din anul 2000, fiind prelungită până în 2025.
Deschiderea minei de uraniu de la Tulgheș – Grințieș este un subiect dezbătut anual, fără a fi concretizată vreun investiție.

Anul trecut, un parlamentar a propus deschiderea minei de uraniu de la Grințieș – Tulgheș, în condițiile epuizării zăcământului de la Crucea. În acest context, demnitarul a tras și un semnal de alarmă în privința exploatării zăcământului de uraniu din țară, despre care spunea că nu mai prezintă niciun interes, ci doar acela de a distruge Compania Națională a Uraniului, mergând pe mâna companiei canadiene Cameco, furnizoare de minereu uranifer ieftin.

În 1963, în Tulgheș și Grințieș apar primele anomalii de natură uraniferă

Exploararea zăcământului uranifer Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani și Zona III a devenit, ani la rând, prioritară doar la nivel declarativ, reprezentanții Companiei Naționale a Uraniului susținând că importanța zăcământului ar fi fost impusă odată cu nevoia preluării treptate a capacității de producție asigurate de zăcământul de la Crucea – Botușana.

Potrivit informațiilor oferite de specialiști din cadrul CNU, când acestea nu erau clasificate sau protejate de secretul profesional (confidențiale sau sensibile), minereul uranifer extras din subteranul localităților Grințieș – Tulgheș ar urma să fie prelucrat pe platforma de la Feldioara (Brașov), iar investiția din cele două localități ar presupune și construirea a două uzine, dar și crearea a 550 de locuri de muncă, susțineau experți ai CNU.
În perimetrul Grințieș – Tulgheș, primele anomalii radioactive de natură uranică au fost descoperite în anul 1963, prin prospecțiune geologo-geofizică. După prospectarea întregii zone și după stabilirea perimetrelor favorabile acumulării uraniului, s-a trecut la explorarea zăcământului prin galerii de coastă și prin foraje executate la suprafață și în subteran. Lucrările de cercetare geologică au fost sistate în anul 1998, oprirea lucrărilor fiind cauzată, nu de finalizarea cercetării, ci din cauza opririi finanțării de la buget.

Pentru atragerea în circuitul industrial a zăcământului din perimetrul Tulgheș – Grințieș, pe data de 1 februarie 1997 activitatea minieră a fost preluată de unitatea de exploatare a mineralizației de uraniu din zonă, respectiv Mina Crucea (Suceava).

În perioada 1995 – 1997, în perimetrul Primatar I – II a avut loc cercetarea cu abataj experimental pentru definirea condițiilor geo-miniere complexe și stabilirea modului de comportare geo-minieră. Ca urmare a acestor rezultate, s-a evaluat din nou zăcământul la data de 1 ianuarie 1999.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale a dispus reevaluarea la 1 ianuarie 2000. Activitatea minieră din perimetru a fost sistată în octombrie 2001, din cauza nealocării fondurilor de investiții.
Potrivit estimărilor efectuate în urmă cu doi ani, valoarea totală a investiției din cele două localități din Neamț și Harghita era de 407,331 milioane de lei, iar capacitatea de exploatare medie anuală de minereu de uraniu – de 124.000 de tone.

301 mineri, pe drumuri

Luna trecută, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a avizat planul de încetare a activității pentru zăcământul Crucea-Botușana, suprafața perimetrului fiind de de 6.174 kilometri pătrați , iar limita de adâncime de +780 metri.

Mina de uraniu de la Crucea – Botușana va fi închisă treptat, fiind elaborat, în acest sens, și un proiect de hotărâre de guvern. Această decizie vine pe fondul epuizării lipsei de zăcământ și lasă fără locuri de muncă 301 angajați, ce vor beneficia de un program de protecție socială în valoare de 12,24 milioane de lei. Conservarea minei va costa 18,67 milioane de lei pe an, închiderea și reconstrucția ecologică – 234 milioane de lei, iar monitorizarea post închidere – 3,95 milioane de lei pe an. Cheltuielile aferente lucrărilor de conservare/închidere şi pentru monitorizarea factorilor de mediu vor fi acoperite de CNU şi din alocaţiile bugetare ale Ministerului Energiei, în condiţiile legii, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Programul de conservare va dura până în anul 2028.

Sa va spun eu cum se face comision… Jocuri obscure la CNU. Avem uraniu la Grințieș-Tulgheș, dar preferăm să-l cumpărăm de la canadieni

Deputatul Ștefan Alexandru Băișanu a propus deschiderea minei de uraniu de la Grințieș – Tulgheș, în condițiile epuizării zăcământului de la Crucea. În acest context, zilele trecute, demnitarul a tras și un semnal de alarmă în privința exploatării zăcământului de uraniu din țară, despre care spune că nu mai prezintă niciun interes, ci doar acela de a distruge Compania Națională a Uraniului, mergând pe mâna companiei canadiene Cameco, furnizoare de minereu uranifer ieftin.

„Am venit cu propuneri că, dacă la Crucea nu mai avem sub nicio formă minereu, să deschidem mina de la Grințieș, unde avem minereu, avem potențial, unde încă avem specialiști, avem oameni care pot munci acolo. Până la urmă, au căzut de acord cu propunerea făcută. După ce a căzut guvernul anterior, au stabilit să închidă CNU și să distrugă mineritul de uraniu în România. Exploatarea uraniului și interesele românești sunt de domeniul securității naționale. Deci, sunt foarte importante. În momentul de față, suntem singura țară care are lanțul complet. Ce fac? Scot minereul de uraniu din mină pe care îl duc la Brașov, la Feldioara, unde îl transformă în uraniu, iar un alt uraniu este folosit la centralele de la Cernavodă. Avem tot ceea ce ne trebuie pentru a produce energie României, pentru a nu cumpăra energie din Ungaria. De ce vor să distrugă singurul lanț complet care mai există în Europa? Pentru că există o firmă canadiană, Cameco, care a venit pe piața românească și oferă uraniu la preț de dumping până sufocă CNU, după care va face cum a făcut și în alte state. După ce a eliminat concurentul din interior, în speță pe cel român, pe care statul ar trebui să aibă interesul să-l susțină, va veni cu prețuri de 3 – 4 ori mai mari. Oameni care au lucrat în slujba acelei companii canadiene, conduc astăzi CNU. Singurul lor scop este să închidă această activitate și să pună pe tavă un business foarte profitabil și să ducă România în incapacitatea de a mai pune pe picioare mineritul de uraniu pentru totdeauna”, a spus deputatul sucevean Ștefan Alexandru Băișanu.

Licența minei de la Crucea expiră luna viitoare

Mina de uraniu din zona Grinţieş – Tulgheş ar putea fi deschisă cât mai curând pentru a asigura combustibil pentru reactoarele de la Cernavodă, în condițiile în care zăcământul de la Crucea (Suceava) este aproape de epuizare. Mai mult decât atât, luna viitoare, în martie, licența de exploatare a minei de la Crucea – Botușana va expira. În acest context, zăcământul de uraniu din subteranul localităților Grințieș (județul Neamț) și Tulgheș (județul Harghita) va rămâne singura sursă de materie primă din ţară pentru producerea energiei electrice la Cernavodă. Pentru a deschide activitatea de exploatare, Compania Națională a Uraniului a întocmit și un proiect de investiții, dar a rămas la acest stadiu, de proiect.

Un act normativ adoptat în vara anului 2018 obligă Nuclearelectrica să cumpere combustibil (pulbere de dioxid de uraniu) doar de la Compania Națională a Uraniului. Însă, „în cazul în care nu se va putea asigura integral cantitatea de combustibil nuclear necesar funcționării reactoarelor nuclearo-energetice de tip CANDU de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Compania Națională a Uraniului are obligația de a notifica operatorul unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă, anual, în primele 3 luni ale anului, cu privire la acest aspect, menționând în clar cantitățile disponibile, precum și perioadele de timp în care acestea pot fi livrate. În situația prevăzută la alin. (2), operatorul unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă are dreptul de a achiziționa combustibilul nuclear prin procedura competitivă”, mai spune legea.

Cum uraniul extras din subteranul țării noastre nu este suficient, Nuclearelectrica importă materie primă pentru a umple golurile.

O investiție de peste 400 de milioane de lei

Dacă mina de la Grințieș – Tulgheș va fi deschisă, minereul uranifer extras din subteranul celor două  localităţi ar urma să fie prelucrat pe platforma de la Feldioara (Braşov). Investiția, care ar putea depăși 400 de milioane de lei, se va concretiza și în construirea a două uzine, dar şi în crearea a 550 de locuri de muncă, iar capacitatea de exploatare medie anuală de minereu de uraniu va fi de de 124.000 de tone.

În perimetrul Grinţieş – Tulgheş, primele anomalii radioactive de natură uranică au fost descoperite în anul 1963, prin prospecţiune geologo-geofizică. După prospectarea întregii zone şi după stabilirea perimetrelor favorabile acumulării uraniului, s-a trecut la explorarea zăcământului prin galerii de coastă şi prin foraje executate la suprafaţă şi în subteran. Lucrările de cercetare geologică au fost sistate în anul 1998, oprirea lucrărilor făcându-se nu din cauza finalizării cercetării, ci din cauza opririi finanţării de la buget.

Pentru atragerea în circuitul industrial a zăcământului din perimetrul Tulgheş – Grinţieş, pe data de 1 februarie 1997 activitatea minieră a fost preluată de către unitatea de exploatare a minera-lizaţiei de uraniu din zonă, respectiv Mina Crucea (Suceava). În perioada 1995 – 1997, în perimetrul Primatar I – II a avut loc cercetarea cu abataj exterimental pentru definirea condiţiilor geo-miniere complexe şi stabilirea modului de comportare geo-minieră. Ca urmare a acestor rezultate s-a evaluat din nou zăcământul la data de 1 ianuarie 1999, când Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a dispus reevaluarea la 1 ianuarie 2000. Activitatea Minieră din perimetru a fost sistată în octombrie 2001, din cauza nealocării fondurilor de investiţii, fapt ce a dus la neîndeplinirea cerinţelor emise de Inspectoratul Teritorial de Muncă, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia de Mediu.

(Sursa foto: www.grrif.ch)