Regele Mihai era conştient că este supravegheat non-stop de regimul instaurat de mareşalul Ion Antonescu, care comanda Armata Română, aşa că stabilise un cod prin care să comunice cu regina-mamă Elena. Cei doi ştiau că Eugen Cristescu, şeful Siguranţei statului, era aliatul lui Antonescu, deci trebuia să fie prevăzători.

La 20 august 1944, ruşii care ne erau inamici atacaseră pe neaşteptate graniţa de nord a României, ameninţând să facă prăpăd în Moldova, în rândul populaţiei civile. Armata Română, aliată cu Germania hitleristă, suferise deja grele înfrângeri, iar Rusia se răzbuna pentru că Axa pătrunsese pe teritoriul ei, scrie adevarul.ro

Prima atacată era România, aflată atât de aproape de marea putere care avea ca aliaţi Anglia, SUA, China. Ocuparea cu forţa a României ca inamic ar fi fost devastatoare, de aceea întoarcerea armelor de partea Aliaţilor era imperios necesară. Regele Mihai se afla cu regina-mamă Elena la Castelul Foişor din Sinaia când a primit vestea atacului de la 20 august 1944. Suveranul în vârstă de 23 ani a plecat intempestiv la Bucureşti hotărât să acţioneze pentru răsturnarea regimului Antonescu, fidel lui Hitler.

Mihai a promis mamei sale că o va anunţa cum decurg planurile de înlăturare a mareşalului, care nu voia în ruptul capului să renunţe la parteneriatul cu Adolf Hitler, pe motiv că i-a dat cuvântul că va lupta alături de Germania contra Rusiei. Timp de 3 zile, regina-mamă Elena n-a ştiut nimic despre ce se întâmplă cu fiul ei. Când în sfârşit, Mihai a sunat-o de la Bucureşti, i-a dat o veste neaşteptată: din tonul lui se înţelegea că momentul hotărâtor este foarte aproape. Ca să obţină mai multe lămuriri de la el, Elena a vorbi cifrat, aşa cum conveniseră înainte de a se despărţi. Ştiau că Eugen Cristescu, şeful Siguranţei Statului, îi este aliat lui Ion Antonescu, iar telefoanele le erau ascultate.

Regele Mihai a lăsat să se înţeleagă, vorbind codificat, că e pe punctul de a acţiona chiar în acea zi. „Cred că o să mă spăl pe cap după ce iau prânzul“, i-a zis regina-mamă vrând să ştie când trebuie să se pregătească de a-i fi alături. Conform consemnului, el i-a răspuns: „Nu, spală-te mâine. Poate e nevoie să vii aici la cină în seara asta. Te mai sun eu“. Relatarea de culise este cuprinsă în cartea lui Arthur Gould Lee, „Regina-mamă Elena a României“ (Editura Humanitas, 2005).

Ce a urmat la Bucureşti a schimbat cursul istoriei României, ameninţată la acel moment de distrugere.

Cele 12 cuvinte prin care Regele Mihai a ordonat arestarea lui Ion Antonescu

Episodul arestării mareşalului Ion Antonescu a fost descris de însuşi Regele Mihai, care a vorbit despre planurile grupului care-l susţinea pe suveran, despre ipotezele luate în calcul, dar şi despre opoziţia întâmpinată, care era să schimbe totul.

Deşi stabilise totul până-n cele mai mici detalii cu colaboratorii săi (printre care se numărau liderii politici Iuliu Maniu, Constantin I.C. Brătianu, Titel Petrescu, Lucreţiu Pătrăşcanu), Regele Mihai s-a trezit în ziua decisivă din august 1944 doar cu câţiva demnitari şi aghiotanţi care să-l susţină în confruntarea cu mareşalul Antonescu.

„Am căutat să dau de membrii grupului nostru, dar n-a fost găsit niciunul: plecaseră toţi în diferite locuri – n-a fost chip să dau de vreunul. Toţi fuseseră la curent cu ultima decizie şi ar fi trebuit să fie în alertă. În sfârşit, aici ar fi multe lucruri de spus. Au fost găsiţi abia seara, târziu. Nu vreau să dau altă semnificaţie absenţei lor, cred că şi ei ar fi trebuit să ţină seama de consemnul alertei“, s-a rezumat să zică Regele Mihai în interviul acordat în februarie 1992 publicistului Mircea Ciobanu, care a publicat apoi „Convorbiri cu Regele Mihai I al României“ la Editura Humanitas.