Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că prima fază a acordului privind Brexit satisface România, arătând că problema cetăţenilor români care se află în Marea Britanie este bine rezolvată.

„Eu cred că se va ajunge la un acord. (…) Este un document foarte tehnic deja şi un document care pe noi ne satisface fiindcă, de exemplu, problema cetăţenilor români care se află în Marea Britanie este bine rezolvată, sigur şi pentru ceilalţi, nu doar pentru români, şi multe alte probleme. Problema extrem de spinoasă a banilor a fost practic negociată, mai rămân practic detalii de negociat, dar suntem mult mult mai departe decât un gentleman’s agreement sau o înţelegere de principiu, lucru care totuşi ne dă speranţe că până la sfârşitul lui 2018 vom avea o înţelegere clară”, a spus şeful statului înainte de participarea la reuniunea Consiliului European.

El a apreciat că reuniunea Consiliului European de iarnă este foarte importantă pentru România, în contextul în care a arătat că temele aflate pe agendă sunt extrem de importante.

Şeful statului a precizat că se va discuta despre colaborarea pe Apărare.

„O discuţie care se anunţă foarte interesantă, fiindcă vom avea şi participare la nivel foarte înalt de la NATO şi vom armoniza punctele de vedere”, a spus Iohannis.

El a indicat că se va discuta şi despre migraţie, pentru care se încearcă găsirea unor soluţii pe termen mediu şi lung, cultură şi educaţie.

„Dorim să căutăm căi pentru a veni, de exemplu, în sprijinul tinerilor care vor să studieze”, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a precizat că vineri va avea loc o premieră – un Eurosummit cu participarea statelor care nu sunt membre în zona euro. El a arătat că există o propunere a Comisiei Europene de a sprijini statele care nu sunt încă membre euro şi doresc să devină prin programe specifice.

„Este o primă discuţie exploratorie la nivel de lideri şi aceste teme nu vor fi bătute în cuie astăzi. (…) Crearea unui fond european probabil va aduce, dacă se agreează, o întărire a disciplinei în materie, ceea ce nu este rău de loc, dar aceasta este o decizie care în primul rând trebuie să o ia cei din zona euro. Discuţiile în jurul unui ministru care este şi de finanţe şi pentru zona euro este o discuţie care încă este foarte aprinsă între membrii zonei euro. România nu are de gând acum să aibă o poziţie foarte pregnantă în zone unde deocamdată nu suntem membri. Noi ne concentrăm pe chestiuni, cum ar fi de exemplu, un proiect foarte bun de sprijinire a statelor care doresc să devină membre în zona euro”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Brexitul și migrația vor domina agenda ultimului Summit al UE din acest an

Brexitul și migrația sunt temele care vor domina ultimul Consiliu European din acest an, reuniune care începe joi la Bruxelles, unde este de așteptat ca liderii statelor membre să abordeze și recenta decizie a SUA de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului, transmite dpa.

Summitul UE va oferi ocazia de a face un bilanț al negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din UE și a stabili cadrul tratativelor privind viitoarele relații comerciale între blocul comunitar și Londra.

Liderii țărilor membre trebuie să decidă dacă Londra a făcut ‘progrese suficiente’ în clarificarea a trei aspecte esențiale ale Brexitului — ‘factura divorțului’ dintre Marea Britanie și UE, frontiera între Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord și drepturile cetățenilor europeni în Marea Britanie post-Brexit. O evaluare pozitivă se traduce prin unda verde dată trecerii imediate la faza a doua a negocierilor cu Londra, așa cum a recomandat Comisia Europeană la 8 decembrie.

La cina de lucru din prima zi a summitului, liderii țărilor membre vor avea o discuție despre migrație, care a devenit o problemă stringentă de la criza din 2015, când Europa a devenit destinația a sute de mii de refugiați.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a prefațat discuția afirmând că sistemul de redistribuire a refugiaților între țările membre pe baza unor cote obligatorii s-a dovedit ‘ineficient’ și că eforturile la nivel comunitar vor trebui să se concentreze pe găsirea unei soluții pe termen lung.

Deși nu figurează pe agenda oficială a reuniunii la nivel înalt a UE, recentul anunț al președintelui american Donald Trump de a recunoaște orașul Ierusalim drept capitală a Israelului va face obiectul dezbaterilor.

Mai multe țări membre ale UE și șefa diplomației europene, Federica Mogherini, au condamnat în mod deschis decizia Washingtonului și au avertizat că ea poate amenința perspectivele unei soluționări a crizei din Orientul Mijlociu pe baza coexistenței a două state — unul israelian și unul palestinian.

La 6 decembrie, președintele american Donald Trump a anunțat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creștină, mozaică și musulmană, n.r.) și că Israelul are dreptul de a-și decide propria capitală.