You are here
Home > Actualitate > Procedură fără precedent împotriva Poloniei, care poate duce la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în cadrul UE, ca urmare a controversatelor reforme privind justiţia!
loading...

Procedură fără precedent împotriva Poloniei, care poate duce la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în cadrul UE, ca urmare a controversatelor reforme privind justiţia!

Executivul comunitar a declanşat o procedură fără precedent împotriva Poloniei, care poate duce la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în cadrul UE, ca urmare a controversatelor reforme privind justiţia.

După luni de avertismente, Comisia Europeană a declanşat miercuri o procedură împotriva Poloniei de care nu s-a făcut uz până acum şi care poate merge până la privarea acestei ţări de drepturile sale de vot în cadrul Uniunii Europene. Asta dacă Polonia nu va renunţa la controversatele sale reforme în domeniul justiţiei, care, potrivit Bruxelles-ului, ameninţă statul de drept, potrivit Adevarul.ro

Concret, Executivul comunitar a anunţat că declanşează procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, calificat adesea drept „opţiunea nucleară“ în rândul sancţiunilor posibile în cadrul Uniunii. „Cu inimă grea am activat“ acest articol, a declarat în faţa presei vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans. „Dar faptele nu ne dau de ales, nu avem altă opţiune“, a continuat el.

Potrivit lui Timmermans, în decurs de doi ani, 13 noi legi au permis guvernului să se „amestece semnificativ“ în sistemul judiciar, relevă BBC, adăugând că Polonia a primit un termen de trei luni pentru a răspunde îngrijorărilor semnalate.

Budapesta, alături de Varşovia Procedura declanşată de Comisia Europeană împotriva Poloniei este însă una complexă. În primă fază, articolul 7 permite „constatarea existenţei unui risc clar de încălcare gravă“ a valorilor UE, printre care statul de drept, fiind necesar avizul unei majorităţi calificate de 22 de state membre UE.

Dar eventuale sancţiuni, cum ar fi retragerea drepturilor de vot, nu pot interveni decât într-o a doua fază, care, pentru a fi declanşată, ar necesita un vot în unanimitate al ţărilor membre, mai puţin cea vizată. Iar o unanimitate nu pare posibilă. Ungaria, care a sugerat şi în trecut că nu va fi de acord cu o astfel de măsură, a anunţat deja că se va opune prin veto acţiunii UE împotriva Poloniei.

Vicepremierul de la Budapesta Zsolt Semjen a declarat că este inacceptabil ca Bruxelles-ul să facă presiuni asupra unui stat membru suveran. „Prietenia polono-ungară şi angajamentul guvernului ungar faţă de tratate ne obligă să luăm atitudine în cadrul tuturor forurilor împotriva măsurii decise de Comisia Europeană“, a spus Semjen.

În acest timp, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că trebuie să se pună capăt distrugerii reputaţiei Poloniei, adăugând că nu se aşteaptă ca în viitorul apropiat să fie impuse sancţiuni împotriva Poloniei. „Polonia este percepută astăzi ca o forţă a dezintegrării în această parte a Europei şi de aceea cred că este important să se pună capăt distrugerii (…) reputaţiei Poloniei“, a afirmat Tusk.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care declarase marţi că „nu vom rupe toate podurile cu Polonia“ şi „nu ne aflăm în situaţie de război cu Polonia“, a scris miercuri pe Twitter că „este o zi dificilă pentru Polonia, dar şi pentru UE“.

El a postat o copie a unei scrisori pe care i-a trimis-o premierului polonez Mateusz Morawiecki prin care îl invită la un prânz sau o cină de lucru pe data de 9 ianuarie.

Polonia regretă decizia „politică“ a Comisiei Europene Într-un comunicat remis de Ministerul Afacerilor Externe de la Varşovia, Polonia a anunţat că „regretă lansarea de către Comisia Europeană a procedurii prevăzute în articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene“, o decizie pe care o consideră „politică, nu juridică“.

Proiectele legislative se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale.

Legea privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a membrilor ei de la 70 de ani la 65 de ani. Totuşi, preşedintele ţării va putea alege judecători autorizaţi să-şi continue activitatea până la vârsta de 70 de ani. Totodată, noua legislaţie ar permite parlamentului să decidă componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Reformele au stârnit puternice nemulţumiri în rândul polonezilor. În semn de protest faţă de acestea, mii de oameni au ieşit în repetate rânduri în stradă.

sursa Adevarul.ro

Lasă un răspuns

Top