Cunoscut şi citit de milioane de oameni, Mihai Eminescu a rămas în sufletele românilor drept cel mai important poet din toate timpurile. De fiecare dată, la comemorarea „Luceafărului” poeziei româneşti, se adună foarte mulţi oameni din întreaga ţară. Pe 15 ianuarie, se împlinesc 168 de ani de la naşterea lui Eminescu.

Cei de la cancan vă prezintă, în exclusivitate, ce a apărut la locul de veci al poetului, în prima zi a anului.

Marele poet şi-a dat ultima suflare la data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4:00 dimineaţa, după ce, la începutul anului, boala sa devenise tot mai violentă. Mihai Eminescu avea să se stingă din viaţă în casa de sănătate a doctorului Şuţu, situată pe Stada Plantelor, din Bucureşti.

Mormântul lui Mihai Eminescu, aflat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu, între locurile de veci ale lui Mihail Sadovenau şi Traian Săvulescu, este vizitat zilnic de cei care îi iubesc poeziile. Oamenii i-au împodobit cavoul cu sute de flori, lumânări şi scrisori. Nu este zi în care mormântul lui Eminescu să nu fie vizitat de cineva, care vine fie să se reculeagă, fie să-i aducă un omagiu marelui poet.

Povestea mormântului în care îşi doarme somnul de veci Mihai Eminescu
Mihai Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei. Pe cruce este un basorelief şi, mai jos, are drept epitaf o strofă din „Nu voi mormânt bogat”:

„Reverse dulci scântei
Atotştiutoarea,
Deasupra-mi crengi de tei
Să-şi scuture floarea.
Ne mai fiind pribeag
De-atunci înainte
Aduceri aminte
M-or troieni cu drag”.

Mormântul lui Eminescu nu a arătat aşa de la început. După moartea poetului, Titu Maiorescu a înfiinţat „Comitetul de iniţiativă”, pentru strângerea fondurilor şi ridicarea unui monument la mormânt. Din comitet făceau parte Teodor G. Rosetti, N. Mandrea, I.C Negruzzi, Dr. I. Neagoe, I. L. Caragiale, A. Chibici-Revneanu, M. Brăneanu şi N. Săveanu. Astfel, ei au hotărât să deschidă „liste de subscrieri de câte 50 de bani de persoană”, care au fost trimise în ţară pentru colectarea banilor necesari ridicării monumentului. S-au trimis 1.280 liste de subscriere din care s-au înapoiat 280, cu o sumă totalizând 7.153 lei, 300 liste s-au înapoiat fără bani iar restul de 700 nu s-au mai returnat

Monumentul propriu-zis, adică medalionul de bronz sculptat de I. Georgescu, a costat 5.000 lei, soclul de beton al grilajului a fost 190 de lei, 816 lei a costat grilajul din fier forjat şi 88,15 lei au fost folosiţi cu corespondenţa şi cheltuieli cu trăsura la cimitirul Bellu, potrivit consemnărilor făcute de secretarului comitetului, Al. Chibici-Revneanul. Astfel, s-a construit un soclu din piatră pe care s-a montat un medalion din bronz cu chipul poetului , opera sculptorului Ioan Georgescu. Monumentul din piatră a fost realizat după planul lui Lecomte de Nouy şi este inscripţionat cu:,,Mihail Eminescu- 15 ianuarie 1850- 15 iunie 1889”.

Afacere murdara? 20.000 de euro un loc de veci langa Eminescu

POSIBILITATE. Romanii cu multi bani isi pot cumpara locuri de veci in preajma numelor importante ale culturii romanesti De valoare. Pe aleea marilor scriitori din cimitirul Bellu, metrul patrat de „teren” se vinde mai scump decat in cartiere selecte ca Primaverii si Cotroceni Alexandra Ariciu Pentru ca in Bucuresti terenurile sunt la mare cautare, orice parcela este supraevaluata de vanzatori si de agentiile imobiliare. Acest lucru a facut ca pana si locurile de veci din Cimitirul Bellu sa fie vandute la suprapret. Aici, o bucata de pamant pe aleea principala costa mai mult de 20.000 de euro, adica mai bine de 4.000 de euro pe metru patrat. Asadar, un metru patrat in vecinatatea mormintelor marilor scriitori sau academicieni romani costa aproape cat un metru patrat in cartierele Cotroceni sau Primaverii. Cei care ajung sa comercializeze aceste locuri de veci sunt mostenitori sau chiar speculanti, care au cumparat bucatile de pamant la pret mic si le umfla artificial preturile pentru a castiga cat mai multi bani. Prin urmare, langa Traian Vuia, Mihai Eminescu sau Nichita Stanescu poate sa-si cumpere loc oricine are bani si vrea sa-si petreaca eternitatea la loc fruntas. Asta pentru ca nicio autoritate nu controleaza si nici nu sanctioneaza comerciantii de morminte din Cimitirul Bellu. „In prezent, nu exista nicio reglementare care sa apere imaginea marilor scriitori sau academicieni, asa ca oricine isi poate cumpara loc de veci langa ei. Avem prea multe domenii nereglementate legal si nu ne mai putem ocupa cu asta”, ne-au declarat reprezentantii departamentului legislativ al Ministerului Culturii. Pana la o reactie mai ferma din partea autoritatilor, locurile de veci din Bellu concureaza la titlul de cele mai scumpe terenuri din Capitala.

Anul acesta se împlinesc 167 de ani de la naşterea marelui poet, MIHAI EMINESCU! Totul despre moartea misterioasă a geniului

În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei româneşti” ajunge la inimile celor care îl omagiază. Anul acesta se împlinesc 167 de ani de la naşterea celui mai mare poet român, care, chiar dacă îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simţit prin poemele cunoscute.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz grosolan de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Muzele care nu l-au iubit pe Eminescu. Mite l-a catalogat drept murdar… „Sâmbătă seara s-a înmormântat Eminescu” Pe data de 15 iunie 1889, în casa de sănătate, sau mai bine zis sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu, situat pe Strada Plantelor din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa, poetul nepreche Mihai Eminescu se stingea pe un pat metalic, la vârsta de 39 de ani .

Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu noteaza: „Oricum ar fi, sfarsitul total nu parea iminent, caci el se nutrea bine, dormea si puterile se sustineau cu destula vigoare. Un accident insa de mica importanta a agravat starea patologica a cordului si a accelerat moartea” (Eminescu a fost lovit in cap cu o piatra de catre un pacient nebun, care se afla in curte). Si tot acesta noteaza dupa autopsie: „Eminescu n-a fost sifilitic…Adevarata cauza a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce si intensa a facultatilor sale intelectuale”. In ciuda acestei recunoasteri, mitul fabricat s-a pastrat si s-a perpetuat, scrie descopera.ro.

Abia la reanalizarea recenta a autopsiei de catre doctoral Vladimir Belis, specialist in medicina legala, si a doctorului Ovidu Vuia, neuropsihiatru, s-a dovedit ca bolile lui Eminescu nu erau decat simple fabulatii, o modalitate de a acoperi necesitatea suprimarii acestuia.

Dupa un studiu care s-a intins pe parcursul catorva ani, dr. Ovidiu Vuia scrie: „Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste 100 de lucrari in domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut dementa paralitica”. Creierul său, în greutate de 1490 de grame, „uitat” ulterior la soare avea să fie dovada falsitătii diagnosticului de sifilis, întrucât această boală consuma materia cerebrală.

În acea tristă zi de 15 iunie 1889, Titu Maiorescu avea să îşi noteze în jurnal: „Pe la 6 ore a venit Stemill si Vitzu la mine sa-mi spuna ca astazi pe la 3 ore a murit Eminescu in institutul de alienati al d-rului Sutzu, de o embolie”.