Comisia Iordache a anunțat miercuri modificările pe care vrea să le facă la Codurile penale. Sunt mai mult de 100 de modificări propuse numai la Codul de procedură penală. Unele sunt importante și ar putea avea efect inclusiv asupra unor procese aflate în derulare sau chiar în cazul unor condamnări pronunțate deja.

O modificare ce atrage atenția se referă la redactarea motivării unei hotărâri judecătorește definitive și la semnarea acestor documente. Se introduce obligația – care până acum nu exista – ca o hotărâre definitivă (de condamnare sau de achitare) să fie motivată în cel mult 30 de zile sau în cazuri excepționale în 60 de zile (dacă judecătorii își motivează imposibilitatea de a o face în 30 de zile). În plus, potrivit propunerii venite dinspre Comisia Iordache, motivarea trebuie semnată de toți judecătorii care au participat la ultimul termen de judecată la dezbateri, deliberări, pronunțarea sentinței. În cazul în care acest lucru nu este posibil, indiferent de motiv, atunci cauza se repune pe rol, deci practic se reia judecata ultimului termen într-o nouă componență a completului de judecată.

În acest context, se introduce un nou motiv de revizuire, ceea ce înseamnă o cale extraordinară de atac – nemotivarea sau nesemnarea de către toți judecătorii care au participat la luarea unei decizii a motivării. Revizuirea sentinței poate fi cerută oricând, chiar și după moartea persoanei condamnate.

Prin urmare, dacă va fi adoptată această prevedere, practic i-ar deschide drum lui Liviu Dragnea pentru o schimbare a condamnării sale primite în dosarul referendumului (doi ani de închisoare cu suspendare). În cazul sentinței lui, motivarea nu a fost semnată de către toți judecătorii care au participat la luarea deciziei de condamnare și au trecut opt luni de la pronunțarea sentinței până ea a fost motivată. Motivarea a fost redactată de unul dintre judecătorii care au participat la luarea deciziei, însă pentru Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți, între timp pensionată și numită judecător la CCR, a semnat înlocuitoarea ei, Cristina Tarcea. Liviu Dragnea a speculat această întârziere și a vrut să deschidă un proces, dar plângerea i-a fost respinsă.

Alte prevederi, conform proiectului Comisiei Iordache, se referă la faptul că procurorii nu vor mai avea voie să dea niciun fel de informaţii despre dosarele penale, despre cei vizaţi de acestea şi nici despre modul în care au fost comise faptele penale.

Mai mult, modificările aduse codurilor penale vor să descurajeze denunţătorii să mai colaboreze cu organele de anchetă.

O audiere nu poate dura mai mult de 6 ore pe zi este o altă prevedere nou introdusă

De asemenea, persoanele condamnate pentru mai multe infracţiuni nu mai pot cumula mai mult de trei ani la pedeapsă.

Iată câteva spicuiri din proiectul ce privește modificări la Codul de procedură penală:

10. La articolul 75, alineatul (1) litera d) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
) Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se
suspendă executarea pedepselor accesorii”.
„d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul
urmăririi penale sau al judecăţii, până la terminarea cercetării judecătoreşti în faţa
primei instanţe, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un
interval de 5 ani anterior comiterii faptei.”

11. La articolul 75 alin. (2), după litera (b) se introduc două noi litere, literele
(c) și d), cu următorul cuprins:
„(c) conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii;
d) conduita după săvârșirea infracțiunii şi în cursul procesului penal, fără a se
aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă aceasta a adoptat o
poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat
nevinovat”.

La articolul 277, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (31
„(3) cu următorul cuprins:
129. La articolul 290, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
) Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin
care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este
considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de
urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni
de la data săvârşirii acesteia.”

„(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de
urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni
de la data săvârşirii acesteia.”

2. La articolul 4, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alin. (3)
– (6) cu următorul cuprins:
„(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră
preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi
furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi
publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi
persoanele ce fac obiectul acestor proceduri.
(4) În cursul urmării penale sau al judecăţii

„(2) Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure
subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării,
care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepția luării sau judecării măsurilor
preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore şi înlesnirile
necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului
material de urmărire penală în formă electronică.”

20. La articolul 92, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data
şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul
de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, email
sau prin alte asemenea mijloace, cu comunicarea activităţii ce urmează a se
efectua, indicarea datelor de identitate a persoanei care urmează a fi audiate, cu
cel puţin 24 de ore înainte de efectuarea activităţii, încheindu-se în acest sens un
proces-verbal. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de
urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care
martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu
aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut
de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală
cât și de judecată”.