Peste 30 de moldoveni au ajuns sa traiasca zile de cosmar in Portugalia dupa ce au fost inselati de o companie din tara noastra, care se ocupa cu recrutarea persoanelor pentru a munci peste hotare.

Oamenii au cazut in plasa angajatorilor datorita reclamei ademenitoare. Li s-a promis cazare gratuita, transport achitat de companie si, evident, lucru usor. In Portugalia, insa, moldovenii au ajuns sa traiasca la limita existentei, doar ca sa faca ceva bani pentru a se putea intoarce acasa.

Victima a inselatorilor este si Otilian Alinescu, un barbat din Chisinau care, ca multi alti moldoveni, a ajuns sa munceasca peste hotare pentru ca salariul din Moldova ii era insuficient. In capitala este cunoscut si pentru fotografiile pe care le facea la diverse evenimente, dar spune ca niciodata nu a cerut bani pentru asta, fiind mai mult un hobby.

Moldoveanul ne-a povestit despre calvarul prin care trece in fiecare zi si despre cat de cruda poate fi realitatea din spatele reclamelor.

„Ne castigam painica batand (scuturand) masline. Lucrul e foarte greu, foarte periculos si daunator sanatatii. In fiecare zi ne ducem la munca ca la razboi. Cu ajutorul la niste furci la care vibreaza coarnele batem maslina. La coada furcile au motoras pe benzina. La un copac suntem pana la zece oameni (cinci pe o parte, cinci pe alta). Si acum inchipuiti-va cata fumaraie e acolo!… De parca zece oameni cu „drujbele” ar sta la un loc si le-ar harai incontinuu opt ore la rand. Si noi toata ziua rasuflam cele gaze. Uneori, cand ne intindem sa batem pe varfuri, locul pe unde se elimena gazele de esapament ne e in dreptul nasului”, spune moldoveanul.

O alta problema, spune barbatul este praful care apare in timp ce bat maslinii, un praf care adesea este mai toxic decat gazele de esapament. La fel de toxice sunt si pesticidele cu care o data in saptamana maslinii se stropesc impotriva daunatorilor.

„O alta pricina, din cauza careia multi fug (de obicei, noaptea, peste fereastra) e cazarea. Suntem aproape treizeci de oameni la o bucatarie. Cand sa dovedesti sa-ti faci mancare daca randul la plita poate sa nu te mai ajunga? Din asta cauza eu mai nu mi-am pierdut cunostinta. Nu am dovedit sa-mi fac mancare, m-am dus flamand la lucru si mai n-am dat ortul popii. Tot asa rand e si la baie, si la WC”, povesteste Otilian, cu durere in suflet.

Barbatul mai spune ca desi li s-a promis conditii decente de munca, nimeni nu le-a spus ca vor achita intre 60 si 100 de euro pentru cazare, ca vor trebui sa plateasca alti 150 de euro pentru perfectarea contractelor de munca si nici ca lucrarile depind strict de timpul de afara. Asa se face ca daca esti mai ghinionist si ploua o saptamana intreaga, risti sa te alegi cu banuti la sfarsit de luna.

„Azi, spre exemplu, din cauza ca toata noaptea a plouat, la lucru nu am iesit. Din saptamana trecuta avem lucrate doar trei zile. Din paisprezece zile doar opt am iesit la lucru. O alta brigada in o luna au lucrate doar cincispreze zile. Dupa cum ati inteles, de ar sti cel ce porneste la drum spre bani lungi ca in o luna va avea doar 70€, nu cred ca s-ar mai porni incoace”.

Acum, Otilian munceste din greu sa-si poata face macar bani pentru a se intoarce acasa. Spera sa ajunga teafar si nevatamat, insa fiecare zi petrecuta acolo este un adevarat test de rezistenta.

„Angajatorii de aici pun accent pe lumea nevoiasa, saraca. Ei stiu bine ca omul dand nas in nas cu realitatea nu va avea incotro. El deja e datornic si e impus sa munceasca. Ei stiu prea bine ca mai mult de jumate vor pleca acasa fara nici o copeica in buzunar sau cu datorii. Ei stiu si nu-si bat capul, fiindca in locul lor vor veni altii. Tot ce se petrece aici e deja un fenomen bine aranjat de a se imbogati unii pe naivitatea altora. Mai exact, e 100% escrocherie”, marturiseste moldoveanul.

Otilian le recomanda „celor impinsi de saracie, unde nu s-ar duce, sa aiba bani nu doar de dus, ci si de intors, ca sa nu pateasca ca mine. Cand angajatorul stie ca in orice moment poti sa pleci, se comporta altfel”.