Cine au fost primii locuitori de pe teritoriul actual al României. Actualitate Articole ASIA Diaspora Diverse Educational Europa EVENIMENTE EXTERN International Life media Neinteresante NEWS NEWS Online Politică Povesti Religie Reteta Romania SHOWBIZ Social Spiritualitate Stiri SUA TURISM by admin - noiembrie 13, 2018noiembrie 13, 20180 Povestea omului pe teritoriul actual al Romaniei incepe in mod cert acum cateva zeci de mii de ani. Exista insa si teorii potrivit carora, de fapt, spatiul carpato-danubiano-pontic a inceput sa fie locuit inca de acum doua milioane de ani. Teritoriul de astazi al Romaniei, spun specialistii, s-a ”nascut” acum 100 de milioane de ani. Cel putin din punct de vedere geomorfologic si cu o configuratie asemanatoare. Asa cum arata specialistul roman in geografie Grigore Posea, in lucrarea sa ”Geomorfologia Romaniei”, acest proces a inceput odata cu despartirea placii africane de cea euro-asiatica acum 180 de milioane de ani in urma. De altfel, in aceea perioada, spatiul carpato-danubiano-pontic era acoperit in totalitate de ape, mai precis de Marea Tethys. A fost nevoie de inca cateva zeci de milioane de ani, pentru ca prin orogeneza carpatica, lantul Muntilor Carpati sa se ridice din ape. Totodata la randul sau Marea Tethys s-a retras lasand locul uscatului. Teritoriul locuibil era insa redus, fiind marginit de alte mari de mici dimensiuni desprinse din uriasa mare Tethys. Abia acum 2- 1.8 milioane de ani in urma teritoriul de astazi al Romaniei a devenit locuibil pentru specii de hominizi. De altfel spatiul carpato-danubiano-pontic la granita dintre Pliocen si Pleistocen era ocupat de giganti precum rinoceri, elefanti si cerbi uriasi. Iar vegetatia si clima era caracteristica zonelor cu ierburi inalte, marginite pe alocuri de paduri. Treptat in acest mediu ostil, omul a inceput sa-si faca aparitia. Exista putine dovezi privind existenta omului pe teritoriul de astazi al Romaniei. Unele dintre ele ofera cu certitudine un inceput al locuirii speciilor de hominide in spatiul carpato-danubiano-pontic. Primele certitudini: unelte si focuri in Oltenia si la Botosani Primele descoperiri certe ce atesta prezenta primilor oameni pe teritoriul de astazi al Romaniei, sunt din paleoliticul inferior, adica din aceea epoca a pietrei de acum 1,2-1 milioane de ani in urma. Prezenta hominizilor este dovedita, spun arheologii, de o serie de unelte rudimentare din piatra de rau, gasite in special in Oltenia,Moldova dar si in zone din Transilvania si Dobrogea. ”In mod sigur, cele mai vechi dovezi despre existenta comunitatilor omenesti de pe teritoriul Romaniei constau in unelte rudimentare din pietre de prundis de rau, lucrate pe o fata (choppers) sau pe amandoua (chopping tools) care au fost folosite pentru cioplit, taiat si razuit”, precizeaza Mircea Petrescu Dambovita in ”Istoria Romaniei de la inceputuri pana in sec al VIII-lea”. Importante sunt descoperirile din Valea Darjovului la Farcasele langa Slatina dar si in depresiunea Sibiului. In Dobrogea importante sunt descoperirile din Pestera Liliecilor, acolo unde au fost descoperite unelte primitive, arata si Marin Carciumaru in lucrarea sa ”Paleoliticul, epipaleliticul si mezoliticul lumii”. Propriu-zis aceste unelete erau folosite pentru a ciopli, taiat carcase dar si razui carnea de pe os sau indeparta pielea. Totodata in Moldova, in localitatea Mitoc, au fost descoperite dovezi certe ale prezentei hominizilor pe teritoriul de astazi al Romaniei, acum mai bine de 500.000 de ani in ruma. Este vorba despre despre o vatra de foc cu numeroase aschii de unelte din piatra descoperita in localitatea botosaneana. Aceste unelte sunt creatia unor hominizi numiti Homo Erectus, o etapa de tranzitie catre omul modern sau o specie distincta care a disparut la un moment dat. Este un hominid aparut initial in Africa dar care a migrat catre Asia si Europa de-a lungul mileniilor. Cel mai vechi hominid homo-erectus descoperit pana in prezent in Europa, a trait acum 1.6 milioane de ani la Dmanisi in Georgia actuala. Sau cel putin asta cred specialistii care i-au cercetat putinele ramasite. Totodata alte resturi osteologice de Homo Erectus au fost descoperite in Spania la Gran Dolina, datarile aratand ca sunt vechi de peste 780.000 de ani. Se presupune ca erau gracili si ca puteau atinge si 1.79 metri inaltime. Pielea era deobicei inchisa dar prin aclimatizare, era posibil ca acestia sa fie suferit o adaptare la mediu si implicit o deschidere a culorii pielii. Homo Erectus erau in special culegatori dar si vanatori. Totodata au fost prima specie umana care a folosit focul. Exista dovezi arheologice ca homo erectus gatea mancarea. Totodata se banuieste ca au fost primii hominizi care au folosit plutele pentru a trece peste intinderi mari de apa. Acestia au trait intr-un mediu ostil pe teritoriul actual al Romaniei, cu teritorii intinse acoperite cu ierburi inalte si pradatori feroce. Greu de imaginat astazi, dar in vremurile in care spatiul carpato-danubiano-pontic era strabatut de homo erectus, teritoriul actual al Romaniei era populat cu elefanti, rinoceri, zebre si cerbi uriasi. Cele mai vechi ramasite umane descoperite Teritoriul de astazi al Romaniei a continuat sa fie locuit si in Paleoliticul Mijlociu adica acum mai bine de 120.000 de ani in urma. Mai precis spatiul carpato-danubiano-pontic era strabatut de vanatori neanderthalieni, mai ales in cautare de mamut si cal salbatic. Este vorba despre un hominid numit Omul de Neanderthal, cel care a coexistat inclusiv cu homo sapiens, omul modern. Era mic de statura dar foarte robust, mult mai puternic decat omul modern. Era specializat in vanatoarea animalelor mari precum ursul de pestera, mamutul sau rinocerul lanos. Erau ultra-adaptati climei reci. Si asta in conditiile in care clima s-a schimbat radical, iar gheturile au luat locul stepelor si savanelor. De altfel primele oase umane descoperite vreodata pe teritoriul Romaniei apartine acestor vanatori puternici. Este vorba despre pestera de la Ohaba Ponor din judetul Hunedoara. In aceasta pestera pe langa stocuri de oase de urs de pestera au fost descoperite si trei falange apartinand omului de Neanderthal. Totodata pe langa resturile osteologice au fost gasite si ramasite ale uneltelor folosite de acestia. De altfel armele si uneltele folosite de Omul de Neanderthal erau superioare celorlalti hominizi. Erau diferite tipuri de sulite si lanci, unelte din silex lucrate cu finete dar si cu diferite functionalitati. ” In depunerile mijlocii din pestera de la Ohaba Ponor din Transilvania, s-au gasit cele mai vechi resturi fosile umane cunoscute pana in prezent pe teritoriul Romaniei, respectiv trei falange de om(doua de la mana si una de la picior) atribuite Neanderthalului”, arata si Mircea Petrescu Dambovita in lucrarea amintita. Totodata prezenta omului de Neanderthal este atestat si in alte regiuni ale tari. O descoperire impresionanta a fost facuta in anii 70 in judetul Botosani. Mai precis la Ripiceni pe malul Prutului, arheologii au descoperit o adevarata tabara a vanatorilor de mamuti neanderthalieni cu numeroase unelte, adaposturi si bineineteles fildesi uriasi de mamut. Cele mai vechi ramasite de homo sapiens din Europa gasite in Romania? Totodata se prespune ca pana in prezent cele mai vechi ramasite osteologice de Homo Sapiens, adica de om modern au fost descoperite pe teritoriul Romaniei. Mai precis un grup de speologi timisoreni au explorat pesterile din Muntii Aninei,judetul Caras Severin in 2002 si au dat peste o mandibula de homo sapiens. Totul s-a petrecut dupa o explorare de peste 60 de minute prin labirintul pesterilor. Stefan Milota, un speolog a gasit o galerie plina cu oase, printre care si o mandibula de homo sapiens, adica de om modern . Mandibula a fost gasita langa oase de urs de pestera dar si de alte animale din epoca glaciara. Mandibula a fost trimisa mai apoi pentru cercetari la Sectia din Cluj a Institutului ”Emil Racovita”. In cele din urma cu aportul unor cercetatori straini, mandibula a fost studiata si datata. Rezultatele au fost uluitoare, sustin specialisti implicati in cercetare. Mandibula avea o vechime de 40.000 de ani. Asta insemna ca este cea mai veche ramasita de om modern din Europa. ” Varsta este de aproximativ 40.000 de ani. O sa gasiti in anumite articole cifra de 35.000-36.000 de ani, care este data in anii carbonici. Si este o diferenta intre anii carbonici si anii calendaristici. Mandibula este de homo sapiens, de om modern. Cel mai vechi om modern din Europa. Cele mai vechi resturi de om modern sunt in Africa, iar in Europa, pana la descoperirea din Muntii Aninei, erau undeva in jurul a treizeci si ceva de mii de ani”, declara in anul 2005, speologul Silviu Constantin pentru jurnalul.ro. Totodata mandibula era importanta fiindca ar fi dovedit ca de fapt homo sapiens a convietuit cu omul de neanderthal si chiar s-ar fi amestecat. De altfel mandibula descoperita in Romania a starnit interesul lumii stintifice. Ideea ca oamenii moderni s-au fi incrucisat cu oamenii de neanderthal a fost deosebit de ademinitoare iar revista ”Nature”, o prestigioasa publicatie de specialitate a publicat o parte din ipotezele cercetatorilor privind mandibula de la Caras Severin. „Neandertalienii au disparut in urma cu aproximativ 40.000 de ani, dar au contribuit in medie cu 1-3 % la fondul genetic al oamenilor actuali. ”Cercetatorii au analizat ADN-ul dintr-o mandibula cu varsta cuprinsa intre 37.000 si 42.000 de ani din Pestera cu Oase din Romania si au descoperit ca 6-9 % din genomul acestui individ provine de la Neandertalieni, mai mult decat la orice alt om al carui ADN a fost secventiat pana in prezent“, se arata in materialul din ”Nature” semnat de cercetatori Oana Moldovan si Silviu Constantin de la Institutul ”Emil Racovita”, sectia de la Cluj si respectiv Bucuresti. Asta inseamna potrivit aceluiasi studiu ca oamenii moderni care au venit din Africa s-au incrucisat in Europa cu Oamenii de Neanderthal, iar mandibula gasita la Caras Severin ar fi dovada graitoare.