You are here
Home > Actualitate > 155 de milioane de euro, aruncate pe apa Jiului. Justiţia română opreşte definitiv lucrările la hidrocentrale construite în procent de 98%
loading...

155 de milioane de euro, aruncate pe apa Jiului. Justiţia română opreşte definitiv lucrările la hidrocentrale construite în procent de 98%

by admin - 17

Două organizaţii de mediu au reuşit să oprească, definitiv până la acest moment, lucrările la două hidrocentrale pe râul Jiu. Începute în deceniul trecut, ele erau aproape de finalizare la momentul deciziei instanţei, iar statul român a plătit deja 155 de milioane de euro pentru construcţii pe care acum va trebui să le treacă cel mai probabil în conservare. Cele două hidrocentrale ar fi aprins lumina în 100.000 de locuinţe.

Asociaţia Bankwatch Romania şi Asociaţia Neuer Weg au câştigat, definitiv, procesul prin care au cerut anularea autorizaţiilor de construcţie pentru amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, proces început de Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din România, deţinut de statul român, încă din deceniul trecut, şi care era aproape de finalizare.

Asociaţiile de mediu au spus, în media, că râul va fi distrus, că această amenajare hidrotehnică ar fi cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România după revoluţie şi au argumentat chiar că nu se va mai putea face rafting pe Jiu.

Amintim că, după concedierile masive din mineritul subteran, Valea Jiului, oricum zonă monoindustrială, a fost supranumită Valea Plângerii şi este una dintre cele mai sărace zone din România.

Iniţial, cele două organizaţii de mediu au pierdut, la Tribunalul Bucureşti, procesul prin care cereau anularea autorizaţiilor.

Ulterior, au făcut recurs, pe care l-au câştigat la Curtea de Apel Bucureşti.

Instanţa a casat decizia Tribunalului şi a decis anularea autorizaţiilor de construire, iar decizia este definitivă.

Iată decizia Curţii de Apel, pronunţată la 14 decembrie, aşa cum apare pe portalul instanţelor de judecată: „Solutia pe scurt: Admite recursul.

Casează în parte sentinţa civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei de nelegalitate.

Respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată.

Admite acţiunea.

Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj.

Menţine în rest sentinţa recurată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 14.12.2017 „.

Decizia instanţei va forţa cel mai probabil compania Hidroelectrica să conserve lucrările, în condiţiile în care obiectivul hidroegenergetic era aproape finalizat.

Importanţa proiectului şi istoria Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Amenajarea Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești „au fost aprobați prin HG nr. 10/2003, iar lucrările au demarat în anul 2004.

Era vorba despre realizarea a două hidrocentrale mai mari (CH Bumbeşti şi CH Dumitra) şi a unei microhidrocentrale (Livezeni).

Puterea instalată a turbinelor din aceste hidrocentrale este de 65 MW, iar lucrările se refereau şi la aducţiuni de apă şi lucrări de consolidare şi baraje. În total, producţia anuală ar fi fost de 259 GWh.

Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste o sută de mii de gospodării, cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună, în condiţiile în care tot mai multe voci autorizate din sectorul energetic spun că România are deja probleme în a-şi asigura consumul de energie electrică, mai ales în perioadele de vârf de consum.

Citeşte şi: România nu-şi mai poate asigura necesarul de electricitate în orele de vârf, dacă nu bate vântul.

Importăm masiv energie electrică În momentul în care Curtea de Apel a emis decizia prin care, de facto, se opreşte tot, hidrocentrala de la Dumitra era realizată în proporţie de 98%, iar cea de la Bumbeşti de 90% pentru construcţie şi de 70% pentru echipamente, potrivit datelor Hidroelectrica trimise la solicitarea redacţiei noastre.

Pentru realizarea acestui proiect, compania Hidroelectrica a alocat 1,017 miliarde de lei, şi a cheltuit până la acest moment 715,255 milioane lei (circa 155, 50 milioane de euro), după cum ne-a mai transmis compania.

Cel mai probabil, decizia finală a instanţei (motivarea încă nu a apărut) a ţinut cont de faptul că zona a devenit între timp una protejată din punct de vedere al mediului. Însă, potrivit informaţiilor publice, defileul Jiului e devenit Parc Naţional în 2005, după momentul în care statul a decis să înceapă amenajarea hidrografică, iar locul a devenit sit Natura 2000 abia în 2007.

admin

17 thoughts on “155 de milioane de euro, aruncate pe apa Jiului. Justiţia română opreşte definitiv lucrările la hidrocentrale construite în procent de 98%”

  1. O țară în derivă, în care amatorii de publicitate ignora nevoia socială, energia fiind din categoria celor regenerabile . Iar judecătorii, sa fie hrăniți cu produse agricole care necesită irigatii…???

    Răspunde

  2. Asociaţia Bankwatch Romania şi Asociaţia Neuer Weg, cine dracului sunt acestia si cum au fost lasati sa intreprinda o astfel de actiune?! Dupa ce ne-au furat totul vin sa ne ia si amenajarile hidrotehnice?! Cine a permis ca defileul Jiului, pe aceste amplasamente, sa devina Parc Naţional în 2005 stiind ca au fost aprobate lucrarile de amenajare hidroenergetica?! Nu a stiut nimeni de actiunea in instanta si sa-i traga de urechi pe acesti deviati?! Vinovati de atitudine sunt cei de la mediu si parlamentarii care i-au tolerat! Pana la urma, vinovati sunt judecatorii ca au pronuntat o atat de odioasa hotarare! Extraordinar si criminal! !. Sa poti produce energie atat de curata si sa vina Natura sa compromita finalizarea lucrarilor si producerea de energie?! Criminal, de trei ori criminal! Sa platesti judecatori cu salarii de neimaginat si sa pronunte asfel de hotarari?!

    Răspunde

  3. Ceausistilor, ceva ce distruge ireversibil nu are cum sa intre in conceptul de regenerabil. Vai de capul vostru! Cand veti intelege ca nu puteti manca bani, si ca viata umana fara mentinerea biodiversitatii nu va exista?

    Răspunde

  4. poate ca ar fi bine sa explicati si cum au distrus natura (habitatele) microhidrocentralele din munti!!!!
    sunt ape care aproape nu mai curg prin albii, ci numai prin conducte si unde au fost incalcate toate legile scrise, si nescrise, ale protejarii naturii si a vietii in general!!!

    Răspunde

  5. Este incredibil. Fac loby pentru masini electrice care consuma cu 30-35% mai multa energie „fosila”, 50% poluare suplimentara cu acumulatorii. Alea nucleare, hydro si biogaz le pute acestor javre. Care „biodiversitate a distrus Bicazul? Siriul sau Valea de Pesti pentru apa potabila a Vaii Jiului? Ce studii au acesti excroci de „ong” si care distrugator de Romanie il finanteaza? Sa distrugi viitorul Romaniei ca te platesc niste excroci care vor sa fie romanii sclavi in tara lor, sa distrugi pasuni si culturi agricole cu „eoliene” este bine?

    Răspunde

  6. Alo despre ce vorbim ? Lucrarea a fost demarata in anul 2004 si ong-ul Asociaţia Bankwatch Romania a fost infiintata in iulie 2011. Ceva nu se leaga .

    Răspunde

  7. cei care fac parte din aceste organizatii de mediu sa nu mai aiba voie sa consume curent,apa,…tot ce vine din mediu,Lafel si instsnta care a fost de acord cu iei,NESIMTITII rad de o tara antreaga,

    Răspunde

  8. O.N.G.-uri cu capital străin care plătește niște Trădători să distrugă investițiile care mai pot fi făcute de Statul Român. Dacă sunt pe bune de ce nu au denumiri – neaoșe – românești ??? De ce ? , nu mergeți bă in Germania să-i opriți din avântul lor în dezvoltare ? Cine vă plătește să sabotați ROMÂNIA ??

    Răspunde

  10. O țară în derivă din cauza mizerilor de oameni , aproape nimeni din domeniul public nu își mai face datoria serviciului. Toate legile sunt pe hârtie și cam atât . Puteti fi sigur de faptul că energie aveam destulă deja ptr alimentarea locuințelor din românia, dar cum sa ramana o in țară??!!!. Hai sa o vindem ieftin la straini si sa cumpărăm de la ei ca AIA e mai bună.. Sa fim seriosi . Niste degenerati si dobitoci au ajuns sa ne conducă… Privatizarea a distrus țara asta.. Fiecare să-și umple buzunarele .. (pulimea) sa moara de foame .. Sa lucreze doar ptr taxe . In rest…

    Răspunde

  11. Asociaţia Bankwatch Romania şi Asociaţia Neuer Weg…..voi sunteti normali? Sunteti pusi pe distrugeri? De ce n-ati oprit lucrarile din faza de proiect? De ce nu opriti taierea padurilor? Eu stiu de ce….pentru ca vreti sa importam energie electrica de la austrieci si vreti sa ne luati si padurile, asa cum ati luat petrolul. Intr-o zi o sa facem revolutie…

    Răspunde

  12. Lucrarile erau demarate, la data cand aceste ONG s-au constituit parte in proces, sa plateasca ei sumele cheltuite, sunt platiti niste nemernici doar sa aduca la zezo totul in aceasta tara ! Cum pot da astfel de solutii instantele de judecata ? Ce au facut parlamentarii de Hunedoara si Gorj pe aceasta speta ?!

    Răspunde

  13. Hotărârile date de instante, neînsoțițe de motivații, denotă faptul că hotărârea a fost dată, pentru că așa trebuia dat și după aceea se tudiaza dosarul și se pritrocesc elementele de la dosar caută tot felul de chichițe și nimicuri, interpretări – rastalmaciri, de rămâi cu gura cască, după 3-4-5 luni, când vine și motivarea, care trebuie să fie bine-nteles în ton cu hotărârea, dată, deja.
    Întrebarea mea este dacă s-a făcut recurs și la Înalta Curte de Casație și Justiție, deși nu am încredere, dar mai ști de unde sare iepurele?!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Top