Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, au adus prejudicii imense statului român, prin achizițiile și contractele păguboase încheiate. Aceasta este concluzia Raportului privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, realizat de Curtea de Conturi la solicitarea Parlamentului României.

Zeci de milioane de euro, sifonați pe perioada stării de urgență

Argumentul urgenței medicale, pe care l-au tot invocat cei care au derulat achiziții directe și extreme de păguboase pentru bugetul României nu poate fi invocat. Pentru că, în afara prețurilor exorbitante și plăților în avans, multe nerecuperate, nu a existat niciun beneficiu, materialele sanitare și aparatura medicală ajungând în spitale ori prea târziu, ori deloc.  Controalele Curții de Conturi la ONAC și IGSU au depistat ilegalități majore în procedurile de achiziții directe.

Citește și: Diana Șosoacă, întrebare la ministrul Justiției: Practici șocante prin internarea forțată la psihiatrie a activiștilor

Un exemplu în acest sens este contractual privind achiziția de măști de protecție de la firma din Giurgiu care se ocupa cu organizări de evenimente și catering. ”Operatorul economic nu avea calificarea necesară și nu avea capacitatea profesională și nici experiența de a furniza produse din domeniul sănătății. Gestionarea unui contract în valoare de aproximativ 10 milioane de euro este dificilă pentru o firmă lipsită de experiență, fiind înființată în data de 14.03.2019 (de aproximativ un an), cu o cifră de afaceri pe anul 2019 de 47.870 lei (aproximativ 10.000 de euro) și un singur salariat”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Producătorii români, scoși din cărți

Raportul de control a descoperit o practică a Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate care, efectiv, a împiedicat firmele românești să acceadă la contractele din perioada stării de urgență. Astfel, ONAC a avut o abordare diferențiată a nivelului garanției și a nivelului penalității,  operatorii economici străini beneficiind de un cuantum al procentului de garanție de 0,5% din valoarea contractului și de un cuantum al procentului de penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, existând situații în care li s-a decontat suplimentar și costul transportului, în timp ce operatorilor români li s-a solicitat garanția de bună execuție în procent de 5% din valoarea contractului, iar penalitățile au fost stabilite la 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Potrivit Curții de Conturi, un criteriu important luat în considerare în cadrul procedurii de atribuire l-a constituit tocmai termenul de livrare al produselor, acesta având un punctaj de 40 de puncte din 100, criteriu dat de necesitatea urgentă de realizare a stocurilor de produse medicale. Cu toate acestea, în mai multe situații, operatorii economici semnatari ai acordurilor-cadru cu ONAC și, ulterior, ai contractelor subsecvente cu IGSU, au solicitat amânarea termenelor de livrare invocând, ilegal, clauza de „forță majoră”. Astfel, termenele de livrare convenite au fost prelungite în mai multe situații până la data de 15 iunie 2020, moment la care prețurile produselor pe piața mondială s-au redus treptat la valori apropiate de cele anterioare epidemiei de Covid-19, însă prețurile plătite pentru produsele livrate au rămas cele stabilite inițial.