Peste 10 000 de persoane protestează începând cu ora 15.00 în fața Parlamentului României. Acum sunt peste

UPDATE 18:38 Alianța Părinților împreună cu Asociațiile Pro Consumatori, Medici pentru Consimțământ Informat, Neam Unit și Pro Decizii Informate,  organizează o manifestație publică, duminică 7 Martie 2021 orele 15, în București, Parcul Izvor – lângă Parlament.

Proiectul Legii privind vaccinarea persoanelor în România (PLx 399/2017 din Camera Deputaților) conţine prevederea obligativităţii vaccinării pentru întreaga populație.

Oricine verifică textul legii va constata că articolele 6, 13, 16, 68, 71 (și nu numai) prevăd obligativitatea vaccinării pentru copii și pentru adulţi (cu oricâte vaccinuri și ori de câte ori ar decide statul), precum și amenzi uriașe în caz de refuz.

Deci, este dincolo de orice îndoială faptul că acest proiect de lege, dacă ar fi adoptat în forma actuală, ar introduce de jure și de facto obligativitatea vaccinării în România.

Amintim parlamentarilor că au fost aleși pentru a servi poporul român în deplin respect pentru prevederile constituţionale și pentru prevederile altor legi aflate în vigoare. Le amintim, de asemenea, că:

1- Codul Civil garantează integritatea şi autodeterminarea persoanei. Integritatea fizică și autodeterminarea oricărei persoane sunt garantate si ocrotite in mod egal de lege – Art. 61.(1). Corpul uman este inviolabil. Orice persoană are dreptul la integritate fizică -Art. 64.(1),(2).

2- În România nicio intervenţie medicală nu poate fi obligatorie. Orice cetățean român are dreptul să refuze sau să oprească orice intervenţie medicală asupra propriei persoane (drept prevăzut în Legea drepturilor pacientului – Legea nr.46/2003, art.13).

3– Legea privind reforma în domeniul sănătăţii (nr.95/2006) stipulează că medicul trebuie să acționeze respectând voinţa pacientului şi dreptul acestuia de a refuza ori de a opri orice intervenţie medicală asupra sa – Art.382.(1).

4- Constituţia României garantează drepturi individuale care împiedică legiferarea oricăror acte medicale obligatorii. Orice persoană are dreptul la integritate fizică (Art.22), libertatea individuală este inviolabilă (Art.23) și orice persoană are dreptul să dispună de ea însăşi (Art.26).

Obligativitatea vaccinărilor vine în contradicție cu toate aceste reglementări de drept intern și internațional, cu etica și deontologia medicală, cu logica simplă și cu bunul simț. Oricât de bun ar fi un produs sau un medicament, el nu poate fi impus peste voința persoanei. Mai mult decât atât, pentru orice tratament medical, consimțamântul persoanelor este interzis a fi manipulat cu scopul determinării la efectuarea unui act medical.

Acuzarea părinților de “neglijență medicala” dacă nu doresc să îșî vaccineze copilul (art.66 pct.e) din proiectul de lege), fără a se ține cont că aceștia sunt factorul de decizie dacă copilul urmează sau nu a fi vaccinat, la recomandarea medicului care consultă copilul, este un abuz.

Nu se ține cont de faptul că în virtutea autorității părintești, părinții aleg să nu iși vaccineze copiii în condițiile în care populația este forțată la acceptarea unui act medical, fără o informare corectă și completă pro și contra vaccinare, fără analize imunologice și fără să existe răspunderea medicului sau a oricărei autorități care vrea să impună vaccinarea obligatorie, cu privire la reacțiile adverse ce pot apărea (practica dovedind că acestea sunt în număr alarmant de mare).

Utilizarea oricărui produs sau efectuarea oricărui act medical care presupune riscuri oricât de mici, trebuie să fie lăsate la libera alegere a oamenilor cărora acestea le sunt destinate. Legea trebuie să apere drepturi, nu să le anuleze, legea trebuie să prevină abuzuri, nu să le faciliteze.

Din dreptul internațional

1- Convenția de la Oviedo prevede ca regulă de bază suveranitatea principiului consimțământului liber, informat și neviciat (Art.5) și primatul interesului binelui persoanei față de interesul general al societății sau științei (Art.2). Convenția este un tratat al Consiliului European ratificat de țara noastră prin Legea nr. 17 din 22 februarie 2001.

2- Codul Nurenberg  și numeroase alte tratate internaționale precum Declarația de la Geneva, Raportul Belmont, Declarația de la Helsinki, susțin autodeterminarea persoanei și necesitatea consimțământului informat.

CEREM amendarea proiectului de lege după cum urmează:

1 – Să se elimine art.40 L. “Sesizează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului cu privire la existenţa unei suspiciuni de încălcare a dreptului copilului la sănătate de către părinţi…”

2 – Să fie eliminate orice fel de sancţiuni pentru pacienţii sau medicii care refuză vaccinarea.

3 – Medicului să i se permită să informeze corect pacientul şi să decidă liber dacă recomandă vaccinarea, sau nu, în funcţie de interesul şi starea de sănătate a pacientului.

4 – Noţiunea de obligativitate să fie înlocuită în textul legii cu aceea de recomandare.

5 – Să fie eliminată noțiunea de obligativitate a vaccinării sub orice formă (explicită, sau implicită) prin măsuri punitive și coercitive.

6 – Legea să asigure pacientului dreptul să refuze vaccinarea, un act medical.

În concluzie, nu pentru ideea vaccinării se ridică opoziția, ci efectiv datorită faptului că decizia omului de a se vaccina sau nu, în totală și reală cunoștință de cauză, este un act de dispoziție personal care privește existența și integritatea fizică a acestuia, conferindu-i dreptul inviolabil și inalienabil la viață și sănătate.

Prin obligarea la vaccinarea în masă și fără discernământ din partea autorităților de specialitate abilitate, a persoanelor din Romania, precum și prin sancțiunile aplicate persoanelor fizice, juridice și părinților care refuză vaccinarea, deși aparent, la nivel declarativ, scopul prezentei legi este acela de a “asigura dreptul la sănătate individuală și colectivă”, în fapt , prin însăși cuprinsul ei se încalcă in mod flagrant dreptul pretins a fi apărat .