Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că va convoca săptămâna viitoare o ședință a CSAT pe tema situației tensionate din Ucraina. „Suntem foarte îngrijorați”, a spus președintele, care însă i-a asigurat pe români că autoritățile nu sunt luate prin surprindere de evenimente.

„Să nu își imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații la alții, pentru că avem servicii de informații foarte performante. Situația trebuie extrem de atent evaluată nu doar militar, ci și diplomatic”, a arătat președintele.

„Vreau să îi asigur pe români că noi suntem pe fază”, a mai spus Klaus Iohannis.

Modificările operate de Ghinea la PNRR pot lăsa România fără miliardele de la UE. Nervi întinși la maximum în PNL
Clotilde Armand încinge spiritele între PNL și USRPLUS. Liberalii cer public demisia secretarului general al Primăriei Sectorului 1
Confruntare pe muchie de cuțit în tabăra liberală. Ce strategii adoptă Florin Cîțu și Ludovic Orban în lupta pentru șefia PNL
Situație tragică: Pacienții cu cancer au rămas fără citostatice. Vlad Voiculescu ar fi știut despre situație de cel puțin o lună și jumătate
Guvernul pierde finanțarea europeană pentru sistemele de irigații, deși seceta distruge agricultura românească
Într-un interviu pentru presa, sociologul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, susține că tensiunile dintre Rusia și Ucraina se îndreaptă către o dezescaladare a confruntării pentru Donbas.

„Cifra de 150.000 de militari ruși a fost lansată de domnul Borrell (şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell -n.r.) într-o conferință de presă de la Bruxelles, dar se pare că e un pic exagerată. Se vorbește despre 100.000 maximul cifrei care a circulat în presă. Rusia și-a etalat ostentativ forța militară, transmițând un semnal foarte limpede că dacă cineva vrea să intre în regiunea sa sau vrea să o scoată de acolo va trebui să folosească forța militară.

E aceeași discuție în acest spațiu precum a fost și în 2008. Ne aducem aminte de războiul dintre Georgia și Federația Rusă. Miza principală este cine ar fi dispus să verse sânge în această regiune. Până în prezent, dintre actorii importanți internaționali, doar Federația Rusă a dat semnalul că este gata să trimită trupe, adică să verse sânge pentru această regiune. Ceilalți actori internaționali nu au dat aceste mesaje și, cum s-a întâmplat în 2008, s-a mers către o negociere ulterioară și o aplanare a conflictului. În 2021, din punctul meu de vedere, este același scenariu. Altfel spus, cred că nu se pune problema unui război și un război nu ar fi dorit de nimeni”, spune sociologul.