Datorită rezervelor de gaze naturale descoperite în zonă off-shore a Mării Negre, România are șansa de a deveni în următorii ani singurul stat independent din punct de vedere energetic din regiune și printre puținele din Europa. Țara noastră era foarte aproape de a avea independentă energetică și pană acum, deoarece importă doar 10-20 % din necesarul anual de gaze naturale și petrol din #Rusia, iar în ceea ce privește energia electrică stăm chiar mai bine.

Dar, așa cum se intamplă în ultimii ani, de resursele României profită alții. Este și cazul gazelor naturale din Marea Neagră, de pe urmă cărora vor avea de câștigat companiile multinaționale și tările străine. Compania americană Exxon-Mobil Oil și cea mai mare companie de petrol din România, OMV Petrom au estimat un depozit de gaze naturale, în Marea Neagră, la aproximativ 100 miliarde de metri cubi.

Exxon și Petrom, care este deținut de grupul energetic austriac OMV, au început să caute petrol și gaze pe coastă Mării Negre din România după începerea operațiunilor de foraj în blocul Neptun în 2011. Lukoil, a două companie de petrol și gaze din Rusia, de asemenea, a confirmat un alt depozit de 30 de miliarde de metri cubi în apropierea zonei investigate de Exxon și OMV Petrom.

Rezervele ar putea fi mult mai mari, ceea ce ar face din #ROMÂNIA unul dintre cei mai importanți jucători pe piață hidrocarburilor din Europa. Dar, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. În următorii cinci ani, România va deveni un mare producător și exportator de gaze naturale, datorită, în principal, rezervelor sale off-shore situate în zonă să economică exclusivă a Mării Negre.

Dar să fii un producător major nu te face automat un jucător mare pe piață gazelor naturale, fără o strategie economică bine pusă la punct. Guvernul de la București nu a elaborat pană acum un plan economic concret în ceea ce privește excedentul de gaze naturale pe care țara noastră îl va avea în viitorul apropiat. În acest moment, Austria este jucătorul cheie pentru alte tări din Europa Centrală, prin intermediul hub-ul său de gaze naturale situat în Baumgarten, iar noul proiect de gazoduct BRUA (Bulgaria-România-#Ungaria-Austria) a fost văzut din Viena, că instrumentul perfect pentru a-și consolida poziția pe piață europeană a gazelor naturale.

Dar, recent, un nou jucător cu ambiție fără limite a apărut pe hartă: Ungaria, informează business-review. eu. Țara vecină a făcut două miscări cheie pentru a-și asigură un loc la masă de joc a industriei energetice. În primul rând, în iulie 2017, Budapesta a anunțat proiectată conductă BRUA, care va conecta Bulgaria, România și Ungaria va avea își va încheia traseul în Ungaria și nu va avea o conexiune cu Austria.

A două mutare a avut loc în 9 februarie 2018, atunci când premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat, după ce ministrul de externe maghiar a efectuat o vizită la București, că Ungaria va semna în curând un acord care va permite importuri de 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale în fiecare an din România, în următorii 15 ani.

Experții sunt de părere că Budapesta nu mai acceptă simplul rol al unei tări de tranzit pentru gazul românesc care urmează să fie exportat pe piețele vest europene, și vrea să fie factorul cheie în luarea deciziilor. Acest lucru inseamnă că Ungaria vrea să decidă cu privire la destinația gazelor naturale ale României, folosindu-se de poziția cheie de tranzit pe care o deține.

Potrivit altor analiști, guvernul de la Budapesta ar face jocul Rusiei, că