Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, a exprimat preocupare, luni seară, în legătură cu reformarea legilor justiţiei în România şi a formulat semne de întrebare privind procedura care a condus la demiterea procurorului-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, potrivit Mediafax.

„Suntem cu toţii conştienţi că iniţiativele decise de autorităţile române începând din 2017 în privinţa reformării legilor justiţiei, a codurilor penale şi procedurile referitoare la sistemul judiciar au condus la preocupări (…) atât în România, cât şi la nivel internaţional”, a declarat Frans Timmermans, comisar UE pentru Reglementări, Relaţii Interinstituţionale, Stat de Drept şi Carta Drepturilor Fundamentale, la dezbaterea organizată pe tema situaţiei din România în Comisia Parlamentului European pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE).

„Mulţi români sunt îngrijoraţi că modificările propuse pentru aceste legi ar putea submina eforturile îndelungate în combaterea corupţiei şi în asigurarea independenţei justiţiei, iar Comisia Europeană împărtăşeşte foarte mult aceste preocupări”, a adăugat Timmermans, observând că amendamentele propuse la legile justiţiei au fost contestate de multe ori, atrăgând critici atât de la instituţii din România, cât şi din străinătate.

„Din nefericire, realitatea este că Parlamentul României nu a dat până acum semne că ar vrea să răspundă la avizele şi recomandările care au fost emise” de organisme precum GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei) şi Comisia de la Veneţia.

Legile justiţiei „sunt cruciale pentru capacitatea procurorilor de a investiga şi pentru ca judecătorii să poată lua decizii în dosarele de corupţie la nivel înalt”, a subliniat prim-vicepreşedintele CE.

„În acelaşi timp, au apărut reclamaţii privind abuzuri comise de Birourile procurorilor şi de serviciile de informaţii. Acestea necesită investigaţii imparţiale efectuate de autorităţile competente, dar, în primul rând, autorităţile naţionale, Parlamentul României şi instanţele trebuie să supravegheze activităţile serviciilor de informaţii”, a continuat Timmermans.

„Pentru a putea evalua în totalitate impactul reformelor din domeniul justiţiei, cerem clarificari suplimentare despre modul în care elementele specifice ale acestor legi ar trebui interpretate”, a subliniat Timmermans.

În concluzie, independenţa justiţiei şi capacitatea acesteia de a combate corupţia sunt elemente esenţiale în evaluarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

„Am observat progrese în trecut, uneori progrese spectaculoase, dar acum există riscul real ca lucrurile să se îndrepte înapoi într-un mod care ar avea efecte negative nu doar nu doar asupra democraţiei din România, ci şi pentru locul pe care România şi l-a construit ca stat membru în ultimii ani. Comisia Europeană le-a cerut în mod repetat autorităţilor române să regândească modul de acţiune şi să construiască un consens larg asupra direcţiei înainte. Astăzi, vreau să repet acest apel (…)”, a insistat Timmermans.

„Aş reitera că reprezentanţii Comisiei Europene sunt pregătiţi de fiecare dată să coopereze şi să ofere susţinere României în acest proces (…). Sper că acest dialog va continua. Dar nu pot ascunde faptul că ultimele evenimente reprezintă o sursă de procupări din ce în ce mai mari”, a subliniat oficialul UE.

„Situaţia din România s-a deteriorat. Trebuie să fiţi siguri că toate evenuimentele vor fi evaluate în totalitate şi vor fi reflectate în raportul MCV. După cum am subliniat în mod repetat, un pas înapoi ar fi o dezamăgire majoră pentru numeroşii prieteni ai României, dar, cel mai mult, pentru cetăţenii României. Au fost înregistrate progrese, dar încă nu sunt ireversibile. Dimpotrivă, cele mai recente evenimente pun sub semnul întrebării aceste progrese, cu riscul subminării obiectivului nostru comun de a avea în România o situaţie constant pozitivă. (…) Ar fi o tragedie ca în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să mergeţi înapoi. Asta este ceea ce mă îngrijorează”, a spus Timmermans, exprimând speranţa că dialogul cu autorităţile de la Bucureşti va produce rezultate pozitive.

Frans Timmermans: Comisia Europeană nu va ezita să ducă guvernul României în faţa instanţei când se va impune

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans le-a reproşat luni seara eurodeputaţilor români din grupul S&D, cu prilejul unei dezbateri din Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (PE) privind situaţia din România, că de fiecare dată când executivul comunitar adresează critici punctuale ei acuză un atac asupra ţării şi le-a spus că o astfel de atitudine este un semn de slăbiciune.

Eurodeputata PSD Maria Gabriela Zoană a fost printre cei care au ridicat problema denigrării României de către unii conaţionali în cadrul dezbaterii de luni seară din Comisia pentru libertăţi civile (LIBE).

„Sunt îngrozită de faptul că anumiţi români îşi denigrează absolut gratuit propria ţară. Nu ştiu dacă la dvs în ţară întâlniţi astfel de parlamentari”, a spus Maria Gabriela Zoană, unul dintre cei trei eurodeputaţi români care au avut intervenţii în dezbatere deşi nu sunt membri ai Comisiei LIBE.

„Aţi spus mai devreme că aţi fost şocat de imaginile cu protestatarii care au forţat intrarea în guvernul României. Dle vicepreşedinte, dar sunteţi şocat şi de imaginile cu jandarmii care în 28 septembrie, în Belgia, au folosit aceleaşi mijloace împotriva protestatarilor? Sau zilele trecute, pe 29 septembrie, în Spania, de imaginile cu aceiaşi jandarmi, care au folosit aceleaşi mijloace? Nu mai vreau dublu limbaj, dle vicepreşedinte, în funcţie de statul aflat în discuţie”, a mai spus eurodeputata PSD.

Timmermans a replicat că de fiecare dată când există critici din partea Comisiei, există voci care se apară ascunzându-se în spatele ţării şi a poporului.

„Ei spun că dacă criticăm legile, criticăm ţara, criticăm poporul. Nu, criticăm propuneri foarte precise de schimbări legislative despre care credem că ar fi un pas înapoi faţă de unde suntem în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi puterea sistemului judiciar. Asta pur şi simplu nu funcţionează cu mine. De fiecare dată când există critici, ‘ooh, e un atac asupra ţării, a poporului’. Sunt prostii. Nu faceţi aşa ceva, este un semn de slăbiciune. Înseamnă că nu aveţi argumente pentru a respinge criticile noastre şi vă ascundeţi în spatele ţării sau al poporului. Am văzut prim-ministrul făcând asta în plenară, nu cu foarte mult timp în urmă, şi văd acest lucru din nou astăzi. Nu funcţionează cu mine”, a insistat înaltul oficial european.

În acelaşi timp, Timmermans a respins şi trimiterile la scenele de violenţă produse în timpul intervenţiilor jandarmilor din alte ţări. „Acum vorbim despre România, vorbim despre lucruri foarte exacte din România şi am spus unde sunt problemele”, a afirmat el.

De asemenea, prim-vicepreşedintele CE a vorbit şi despre chestiunea unui mecanism de monitorizare a statului de drept pentru toate statele UE, ridicată de eurodeputata ALDE Sophie in ‘t Veld, dar şi de unii europarlamentari români, subliniind în acelaşi timp că Mecanismul de Cooperare şi Verificare, un instrument specific creat pentru România şi Bulgaria în 2007, trebuie în continuare folosit.

„De ce avem un MCV? Pentru că la aderare, în 2007, am fost de acord că în cele două state membre care s-au alăturat UE la acea dată existau încă anumite discrepanţe în sistemul de justiţie şi în lupta împotriva corupţiei şi am creat un mecanism pentru a face asta. De aceea avem un MCV pentru România şi Bulgaria. Şi încă cred că este cel mai bun instrument posibil care să ajute România şi Bulgaria să rămână pe traseu şi să ne asigurăm că ajungem într-un punct în care sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei sunt suficient de puternice. Spun asta pentru că, după cum poate aţi auzit în discursul preşedintelui Juncker despre Starea Uniunii, Comisia caută un mecanism pentru a aborda chestiunile legate de statul de drept în toate ţările membre. Asta este ceea ce facem. Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să folosim acest intrument specific, creat în circumstanţe precise, cred că trebuie să continuăm să folosim acest instrument”, a spus Timmermans.

El le-a cerut eurodeputaţilor PSD şi politicienilor români în general „să nu divagheze, să nu devină foarte surescitaţi şi să nu se ambaleze”, ci să se angajeze într-un dialog asupra chestiunilor foarte precise care preocupă CE.

„Asta este oferta mea şi este şi ceea ce face guvernul din România drept răspuns la ceea ce spun. Ei spun, bine să ne aşezăm şi să discutăm şi să vedem dacă găsim soluţii. Mă nemulţumeşte lipsa progresului de până acum, dar vom continua să încercăm să găsim soluţii la chestiunile pe care le-am menţionat”, a mai spus el.

Miercuri, 3 octombrie, în plenul PE va avea loc o dezbatere privind statul de drept în România, care va fi urmată în luna noiembrie de un vot al legislativului comunitar asupra unei rezoluţii pe această temă

Frans Timmermans: Protocoalele secrete trebuie făcute publice şi investigate, dar nu pot fi folosite ca scuză

Protocoalele secrete trebuie să fie toate făcute publice şi investigate, dar nu pot fi folosite ca scuză pentru a justifica schimbările în legislaţie care ar limita lupta împotriva corupţiei, a declarat luni seara, la Strasbourg, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE) Frans Timmermans, în cadrul unei dezbateri din Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (PE) privind situaţia din România.

Problema protocoalelor secrete dintre SRI şi diverse instituţii au fost ridicate de mai mulţi eurodeputaţi PSD şi ALDE în cadrul dezbaterii privind situaţia din România.

„În discursul dumneavoastră v-aţi referit la protocoalele secrete şi la serviciile de informaţii din România, declarând că parlamentul trebuie să gestioneze modul în care serviciile de informaţii acţionează într-o ţară. Aveţi dreptate. Problema este că serviciile de informaţii au acţionat prin intermediul unor protocoale secrete care au fost dezvăluite numai în ultimele patru-cinci luni, ceea ce schimbă datele problemei”, a spus eurodeputata Renate Weber din grupul ALDE.

Ea a furnizat şi câteva informaţii alarmante, pe care a afirmat că le-a transmis înaltului oficial UE şi prin intermediul unei scrisori. „În toţi aceşti ani, din 2009, conform undei declaraţii a Înaltei Curţi, din 30.000 de cereri de interceptări numai trei au fost respinse. Mai există o altă ţară din UE care să aibă astfel de cifre?”, a întrebat retoric eurodeputata ALDE.

La rândul său, Victor Boştinaru, vicepreşedinte al grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din PE, l-a întrebat pe Frans Timmermans dacă este la curent că preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a fost ascultat şi supravegheat şapte ani pe baza legislaţiei privind securitatea naţională, „zi şi noapte, precum teroriştii sau traficanţii”.

„Asta este lupta împotriva corupţiei pe care o sugerează inclusiv unii dintre colegii mei din sală? Nu înţelegeţi că acest sistem represiv s-a construit inclusiv datorită fie neglijenţei CE, care avea obligaţia să vegheze la reforma justiţiei, fie a timidităţii Comisiei? Ştiu că nu vă convine să vorbiţi despre serviciile secrete şi ne spuneţi nouă s-o rezolvăm acasă, în Parlament. Dar când ele ruinează independenţa justiţiei, nu vi se pare că este obligaţia Comisiei?”, a întrebat Boştinaru.

Frans Timmermans a răspuns pe scurt acestor lungi interpelări pe tema protocoalelor secrete, afirmând că nu vede legătura între ele şi schimbările din legile justiţiei care afectează lupta împotriva corupţiei.

„Pur şi simplu nu pot înţelege cum poţi folosi chestiunea protocoalelor secrete – care ar trebuie să fie făcute toate publice, să fie investigate, etc. – ca scuză pentru a justifica schimbările în legislaţie care ar limita lupta împotriva corupţiei. Nu pot vedea legătura, dar voi faceţi această legătură. Din nou, să vorbim despre asta, să analizăm şi să vedem dacă putem găsi o soluţie”, a spus prim-vicepreşedintele CE

sursa: ruters.com