În anul 1877, când România îşi câştiga independenţa de stat, la o aruncătură de băţ de Focşani, în comuna Goleşti, nişte copii aveau să facă o descoperire importantă, care a rămas consemnată în documentele de arhivă.

Citeste si: Lidia, frumoasa patinatoare româncă ce s-a sinucis în catedrala St. Paul din Londra suferea în tăcere. Mama ei ştie motivul

După o perioadă ploioasă, o revărsare a apelor râului Milcov a dus la prăbuşirea unui mal, iar nişte copii, care se jucau prin zonă, au găsit o cutie interesantă, nu prea mică, de mărimea unui diplomat. Când au cercetat mai profund, copiii s-au speriat de ceea ce au găsit în interior. Învelită într-o pânză care putrezea de acum se afla o cruce de metal, grea, asupra căreia se vedeau mai multe semne unde au existat cândva nişte pietre scumpe.

Evident, copiii şi-au informat părinţii, iar aceştia au anunţat preotul comunei despre podoaba despre care cercetătorii ei s-au exprimat ulterior că are o vechime care nu poate fi apreciată. Îngroparea ei în pământ ar putea să aibă legătură cu ceea ce s-a întâmplat după secularizarea averilor mănăstireşti, după 1863, când mulţi călugări au luat cu ei obiecte de preţ de prin mănăstiri şi au încercat să le ascundă.

“Poliţia Focşani, care a fost informată că această podoabă antică a fost luată de preotul comunei Goleşti, de unde s-a predat Episcopiei Buzău, a rugat Prefectura Putna să facă apel la Ministerul de Interne, pentru că această cruce să fie recuperată de la episcopie şi predată la Muzeul Naţional din Capitală”, ne spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, care a studiat corespondenţa dintre instituţii.

Citește și: Ultimul hoţ de lemne A MURIT împuşcat de poliţişti, la marginea unei păduri din judeţul Mureş

Nu se ştie dacă această cruce de aur valoroasă a ajuns în custodia Muzeului Naţional sau a rămas pe la vreo mănăstire de la care să-şi fi pierdut urma, mai ales că după 1959, când s-a adoptat aşa-zisa reformă monahală, sute de podoabe de aur, argint şi bronz, candele, cărţi, tablouri, obiecte religioase de o valoare inestimabilă, icoane, policandre, clopote, fotografii, perdele, piese de artă, veşminte deosebite şi alte mii de mărunţişuri, toate au dispărut fără urmă.

Tezaurul de la Mărăşeşti

După alte câteva decenii, în jurul anului 1900, în oraşul erou Mărăşeşti a fost descoperit cel mai valoros tezaur din regiune. Acesta era alcătuit din 800 monede de aur din sec III şi I înainte de Hristos, emise de regii macedoneni Filip al II-lea, Alexandru cel Mare şi Lysimach. El dovedeşte strânsele legături dintre lumea geto-dacă cu cea greco-elenistică.