Judeţul Olt are, de câtiva ani si 2 zile, una dintre cele mai mari halde ecologice din sudul ţării. Este vorba despre un prim bloc de colectare a deşeurilor menajere din judeţ cu o capacitate de 880.000 mc, totalul urmând să ajungă la 3.560.000 mc. Lucrarea a fost recepţionată de reprezentanţii Consiliului Judeţean Olt la doi ani de la demarea lucrărilor în comuna Bălteni, aflată la 16, 5 kilometri de Slatina. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ VIDEO „Look” nou la scuarul Spitalului Judeţean Slatina Depozitul ecologic de gunoi de la Bălteni este un proiect derulat de Consiliul Judeţean Olt, fiind finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi o valoare de 39, 3 milioane euro.

Deocamdată a avut loc, zilele trecute, recepţia primei „celule” de colectare a deşeurilor menajere din judeţ din totalul de două, urmând ca firma constructoare să pună la punct şi ultimele retuşuri până la darea sa oficială în funcţiune în primavera anului viitor.

Diferenţa dintre cele două celule unde va fi adunat gunoiul din întreg judeţul este uriaşă – astfel, dacă primul bloc de colectare inaugurat zilele acestea are o capacitate de 880.000 mc şi o perioadă de funcţionare de zece ani, al doilea va putea aduna 2.680.000 mc deşeuri menajere.

Lucrarea a fost recepţionată de reprezentanţii Consiliului Judeţean (C.J.) Olt, la doi ani de la demararea lucrărilor în comuna Bălteni aflată la 16, 5 kilometri de Slatina. „Deocamdată vorbim despre un prim pas finalizat în cadrul unui proiect unic în judeţul Olt şi nu numai conform noii legislaţii de protecţie a mediului.

Este cea mai mare investiţie pe probleme de mediu din judeţ, cu o valoare de 39, 3 milioane euro, dintre care 23 milioane sunt contribuţia Uniunii Europene, alte 5, 1 milioane euro sunt de la bugetul de stat, iar restul de 11, 1 milioane euro vin de la bugetele localităţilor parte a proiectului – Slatina, Drăgăneşti Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia şi Balş.

Deşeurile vor fi colectate cu ajutorul a 6.450 containere cu capacitatea individuală de 1, 1 mc. Colectarea selectivă a deşeurilor este una din etapele reciclării acestora, alături de separarea şi procesarea unora dintre componentele deşeurilor pentru a fi transformate în produse utile mai departe.

Pot fi supuse procesului de reciclare aproape toate materialele ce intră în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice „, a afirmat Marius Oprescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Olt. FOTO Halda ecologică de la Bălteni-Olt Depozitul ecologic de gunoi de la Bălteni, ce va avea, însumat, o capacitate uriaşă de 3.560.000 mc, este un proiect derulat de Consiliul Judeţean Olt şi finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, valoarea sa ridicându-se la 31.812.843 euro (130.544.001 lei), fără TVA.

Pe acelaşi amplasament al depozitului de la Bălteni s-a construit şi o staţie de sortare cu o capacitate totală de 29.000 tone deşeuri/an, o staţie de tratare levigat, un sistem de colectare a gazului, dar şi sistem de alimentare cu apă şi energie electrică, drumuri de acces şi alei interioare sau pavilionul administrativ.

De asemenea, parte a aceluiaşi proiect numit „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt”, au fost deja finalizate lucrările de amenajare a patru staţii de transfer deşeuri la Caracal, Balş, Corabia şi Scorniceşti, amplasarea 3.722 platforme de colectare a resturilor menajere şi a încă 1.975 platforme de colectarea a deşeurilor reciclabile în toate cele 112 localităţi din judeţ.

La acest moment se află în fază de închidere a „depozitelor urbane neconforme”, cum sunt denumite oficial gropile de gunoi existente, în Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia şi Balş. Pentru o colectare a deşeurilor eficientă, diriguitorii proiectului au spus că în judeţ au fost distribuite 6.450 containere plasate în zone speciale de colectare, care containere vor fi vopsite în patru culori pentru tipurile de deşeuri reciclabile şi reziduale ce vor fi adunnate din teritoriu, după cum urmează: Galben – pentru deşeurile de plastic, Verde – pentru deşeurile de sticlă, Albastru – pentru deşeurile de hârtie şi carton, Maro – pentru deşeurile biodegrdabile, Gri – pentru deşeurile menajere din gospodării. „În cele două luni rămase din contract până la termenul limită de realizare a contractului, toate cele şase gropi de gunoi din judeţ din prezent vor fi închise, urmând ca noi să dăm drumul la licitaţiile pentru desemnarea firmelor care se vor ocupa efectiv cu colectarea deşeurilor menajere din judeţ.

A doua celulă de colectare a deşeurilor (cu capacitatea de 2.680.000 mc, n.r.) va fi amenajată în anii următori în acelaşi perimetru al Haldei de la Bălteni cu banii strânşi din Fondul de Rulment din folosirea haldei – operatorul acesteia va plăti o taxă de pe urma colectării deşeurilor menajere care va intra într-un fond de rulment şi, pe măsură ce se va umple prima celulă (capacitate 880.000 mc, n.r.), vom amenaja şi a doua celulă C-2 „, a mai spus Oprescu (foto dr.), care a precizat că judeţul Olt va fi împărţit în cinci zone de colectare ce vor fi scoase la licitaţie şi operate de firme private, în vreme ce staţiile de transfer şi halda ecologică de la Bălteni vor fi administrate separat tot în urma unei licitaţiei de o altă firmă privată.

Depozitul ecologic de la Bălteni ocupă o suprafaţă totală de 16 hectare dispuse astfel: lungime 1 kilometru, lăţime: 500 metri, perioada sa de funcţionare fiind 2016-2023. Staţia de sortare din cadrul Depozitului Bălteni va avea o capacitate maximă de 29.000 tone/an, în cadrul acesteia urmând să fie sortate atât deşeurile de hârtie şi carton, cât şi cele de plastic şi metal – colectate separat.

Foto de la Start al lucrărilor la cea mai mare groapă de gunoi din judeţul Olt

Capacitatea maximă a staţiei de sortare se poate atinge în condiţiile funcţionării cu trei schimburi/zi, şase zile/săptămână. Diriguitorii proiectului au estimat că se vor crea 250 de locuri de muncă. La acest moment, siuaţia depozitelor ecologice similare în sudul ţării arată astfel: în Vâlcea există o unitate cu o capacitate totală de 1.130 mc, în Argeş – 750.000 mc, Dolj – 6.000.000 mc (depozit privat), iar Oltul – 880.0000 mc C1, la care se va adăuga şi celula C2 cu o capacitate de 2.680.000 m

Pe raza comunei Bălteni din judeţul Olt au demarat cu trambite, marţi – 17 septembrie 2013, lucrările pentru amenajarea celui mai mare depozit pentru colectarea deşeurilor din judeţ. Fiind cea mai importantă investiţie pe mediu din judeţul Olt, depozitul de deşeuri de la Bălteni ar trebui finalizat până în luna ianuarie 2015, suma proiectului ridicându-se la 39, 3 milioane euro fonduri europene în mare parte. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ FOTO Cartierul-cenuşăreasă Progresul din Slatina, modernizat dup… Lansarea proiectului a debutat cu o conferinţă de presă derulată în incinta sălii de şedinţe a Consiliului Judeţean Olt din municipiul Slatina, unde au fost comunicate coordonatele celei mai mari gropi de gunoi din judeţ ce va fi amenajată la marginea comunei Bălteni.

Ulterior conferinţei a fost organizată şi o „excursie” în comuna Bălteni, aflată la aproape 16, 5 kilometri de Slatina, la locul unde, peste nici doi ani, se va afla cea mai mare groapă de gunoi din judeţ. Proiectul va presupune colectarea deşeurilor din tot judeţul cu o capacitate de 3.560.000 m.c, a unei staţii de sortare şi a unei staţii de tratare levigat. În plus, în acelaşi sens se vor mai construi patru staţii de transfer în localităţile Caracal, Balş, Corabia şi Scorniceşti, închiderea gropilor de gunoi existente la acest moment în oraşele din teritoriu – Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia şi Balş, precum şi construirea a 3.722 platforme de colectare a deşeurilor menajere, 1.975 platforme pentru colectarea deşeurior reciclabile şi 6.450 containere în toate cele 112 localităţi din judeţ. „Vorbim despre cea mai mare investiţie pe probleme de mediu din judeţ, are o valoare de 39, 3 milioane euro, dintre care 23 milioane sunt contribuţia Uniunii Europene, alte 5, 1 milioane euro sunt de la bugetul de stat, iar restul de 11, 1 milioane euro vin de la bugetele localităţilor parte a proiectului.

Ordinul de începe a lucrării a fost dat, ieri (luni – 16 septembrie, n.a.) s-a făcut şi predarea amplasamentului către firma contructoare (SC Grup Primacons SRL Slatina, n.a.) şi aşteptăm acum derularea lucrărilor, care trebuie finalizate până în ianuarie 2015 inclusiv „, a declarat Marius Oprescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Olt.

Pentru o colectare a deşeurilor eficientă, diriguitorii proiectului au anunţat că în judeţ vor fi distribuite 6.450 containere, plasate în zone speciale de colectare, care containere vor fi vopsite în patru culori pentru tipurile de deşeuri reciclabile şi reziduale ce vor fi adunnate din teritoriu, după cum urmează: Galben – pentru deşeurile de plastic, Verde – pentru deşeurile de sticlă, Albastru – pentru deşeurile de hârtie şi carton, Maro – pentru deşeurile biodegrdabile, Gri – pentru deşeurile menajere din gospodării.

Judeţul va fi împânzit cu containere colorate pentru deşeuri Tot la Bălteni va fi amenajat şi un Centru de Management Integrat al Deşeurilor din judeţ, ce va cuprinde un depozit care va putea colecta nu mai puţin de 3.560.000 mc deşeuri. Potrivit planurilor inginerilor proiectanţi, depozitul sau groapa de gunoi de la Bălteni – cum este denumită neoficial – va ocupa o suprafaţă de 16 hectare, dispuse astfel: lungime 1 kilometru, lăţime: 500 metri. „Proiectul presupune, printre altele, şi construirea a patru staţii de transfer în Balş, Corabia, Caracal şi Scorniceşti, fiecare staţie urmând să includă, pe lângă zona de transfer, şi un punct de colectare a deşeurilor.

Cea mai mare staţie de transfer va fi la Caracal, ce va putea aduna 33.584 tone deşeuri/an, apoi vor urma cele de la Corabia – 19.992 tone/an, Balş – 15.086 tone/an şi Scorniceşti – 7.643 tone/an. La aceste staţii de transfer vor fi aduse din judeţ mii de containere cu deşeuri cu ajutorul operatorilor de salubrizare.

Deşeurile vor fi colectate cu ajutorul a 6.450 containere cu capacitatea individuală de 1, 1 mc. Colectarea selectivă a deşeurilor este una din etapele reciclării acestora, alături de separarea şi procesarea unora dintre componentele deşeurilor, pentru a fi transformate în produse utile mai departe.

Pot fi supuse procesului de reciclare aproape toate materialele ce intră în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice „, a precizat şi Angela Solduban, managerul proiectului. Staţia de sortare din cadrul Depozitului Bălteni va avea o capacitate maximă de 29.000 tone/an, în cadrul acesteia urmând să fie sortate atât deşeurile de hârtie şi carton, cât şi cele de plastic şi metal – colectate separat.

Capacitatea maximă a staţiei de sortare se poate atinge în condiţiile funcţionării cu trei schimburi/zi, şase zile/săptămână. Diriguitorii proiectului au estimat că se vor crea 250 de locuri de muncă.

Toate presa titra in 2013

Proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt ” (SMID) are ca obiective specifice: să asigure un grad de colectare a deşeurilor de 100% în mediul urban şi rural; să asigure colectarea separată şi atingerea ţintelor minime privind devierea de la depozitare a deşeurilor biodegradabile (50% din totalul generat în judeţ) şi tratarea acestora prin metode specific adecvate – inclusiv prin compostare individuală); să asigure colectarea separată şi atingerea ţintelor minime de reciclare/valorificare a deşeurilor reciclabile provenite din ambalaje şi reintroducerea lor în circuitul economic prin realizarea unei capacităţi de sortare centralizate la nivelul judeţului.

Depozitul de deşeuri de la Bălteni va fi amenajat ţinând cont de protejarea sănătăţii publice şi a mediului. În acest context, pentru implementarea cu succes a proiectului, Consiliul Judeţean Olt şi consiliile locale, municipale, oraşeneşti şi comunale de la nivelul judetului s-au constituit în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „OLT-ECO „.

Nu în ultimul rând trebuie menţionat că demararea lucrărilor pentru amenajarea Depozitului de deşeuri de la Bălteni presupune şi închiderea actualelor gropi de gunoi din judeţ. Astfel, în judeţ există şase „depozite neconforme” localizate în oraşe: Slatina, Drăgănesti-Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabi şi, Balş. În acest sens a fost pus la punct chiar şi un program de închidere ce va trebui respectat, dintre care se distinge cel de la Slatina, cel mai mare colector de deşeuri din teritoriu.

Acesta va trebui închis până în ianuarie 2015, deşeurile urmând să fie transportate, din acel moment, la Depozitul de la Bălteni. Închiderea gropilor de gunoi se va realiza conform prevederilor legislative în vigoare, adică prin mutarea şi reprofilarea corpului depozitului, acoperirea sa cu un strat de pământ şi instalarea facilităţilor pentru colectarea gazului de depozit şi a levigatului, iar, ulterior, va avea loc închiderea finală a depozitului cu un pachet de impermeabilizare.

Finanţarea proiectului vine prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu

Proiectul privind colectarea deşeurilor de la Bălteni, în linie dreaptă

Oltul a cheltuit 34 milioane de euro pentru ce? Exact în proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Olt”, însă gunoiul menajer nici astăzi nu poate fi dus la Bălteni, deși a trecut ceva timp de la încheierea proiectului.

Președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu a făcut unele precizări cu privire la acest subiect. Acesta a spus clar că proiectul va deveni unul funcțional după ce la proiectul iniţial privind Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Olt, investiţie realizată cu finanţare europeană, a fost adăugată recent o prevedere nouă, referitoare la colectarea deşeurilor din poartă în poartă, deoarece în proiectul iniţial se prevedea ca deşeurile să fie colectate numai din puncte fixe de colectare, amenajate în toate localităţile din judeţ. „Este vorba despre o adăugare, adică vom avea colectare mixtă, atât din poartă în poartă cât şi la punctele fixe (platforme construite în fiecare localitate), cum a fost prevăzut iniţial în proiect”, a declarat președintele Consiliului Județean Olt. Marius Oprescu a precizat că următorul pas în vederea funcţionării sistemului de management al deşeurilor din judeţ îl reprezintă aprobarea caietului de sarcini pentru desemnarea operatorului de salubritate.

„În această săptămână sau cel mai târziu săptămâna viitoare cei care asigură asistenţa tehnică ne vor prezenta un draft al caietului de sarcini, apoi caietul de sarcini va merge în toate localităţile să-l aprobe în consiliul local. După ce îl vom avea, îl vom ridica în SEAP”, a mai afirmat preşedintele CJ Olt. Investiţiile pentru crearea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt, cofinanţate prin fonduri europene în valoare de 34 de milioane de euro, au fost finalizate în luna decembrie a anului 2015 şi de atunci au început demersurile în vederea operaţionalizării sistemului (aprobarea unui regulament al serviciului de salubritate, întocmirea unui caiet de sarcini, scoaterea la licitaţie în vederea stabilirii operatorului sau operatorilor de salubritate). Proiectul Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Olt a beneficiat de o finanţare nerambursabilă europeană de 34 de milioane de euro. A fost realizat un depozit ecologic la Bălteni, unde vor fi duse deşeurile colectate din toate localităţile judeţului, depozit cu o capacitate totală de 3,56 milioane de metri cubi. Prima celulă are o capacitate de 880.000 de metri cubi, suficientă pentru o perioadă de 12 ani. Tot la Bălteni au fost realizate o staţie de sortare a deşeurilor şi o staţie de tratare a levigatului. Prin acelaşi proiect au fost construite patru staţii de transfer al deşeurilor în oraşele Balş, Caracal, Corabia şi Scorniceşti şi au fost construite în judeţ 3.722 de platforme de colectare a deşeurilor menajere şi 1.975 de platforme de colectare a deşeurilor reciclabil. Au fost închise toate depozitele de deşeuri neconforme din judeţ, respectiv cele de la Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Corabia şi Balş. Au fost achiziţionate 6.450 de containere pentru colectarea deşeurilor, opt tocătoare şi 18.000 de unităţi de compostare. Transportul deşeurilor de la punctele de colectare până la staţiile de transfer sau la depozitul ecologic de la Bălteni va fi făcut de către operatori de salubritate ce vor fi selectaţi în urma unei licitaţii.

OLT. S-A GĂSIT FIRMA CARE SE VA OCUPA DE ADMINISTRAREA DEPOZITUL DE GUNOI DE LA BĂLTENI

Asocierea SC Salubris SA şi SC Clean Prest Activ SRL a câștigat licitația organizată de Consiliul Județean Olt și va opera depozitul ecologic de deşeuri de la Bălteni. Cealaltă ofertă fusese depusă de SC Girexim Universal SA Piteşti.

Contractul urmează să fie semnat, în perioada următoare.

În ceea ce privește colectarea şi transportul deşeurilor din judeţul Olt, în cadrul proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt”, derulat de Consiliul Judeţean (CJ) Olt în urma implementării proiectului cu fonduri europene, a fost înregistrată o contestație și se așteaptă soluționarea ei pentru a se putea semna contractul.

Rosal Grup SA şi asocierea Salubris SA cu Clean Prest Activ SRL erau cei doi ofertanți.

Depozitul ecologic de deşeuri de la Bălteni are o capacitate de 3.560.000 metri cubi. Este vorba despre prima celulă de depozitare a deşeurilor, care are o capacitate de 880.000 metri cubi şi o perioadă de funcţionare de 10 ani. Tot pe amplasamentul depozitului de la Bălteni s-a construit şi o staţie de sortare cu o capacitate totală de 29.000 tone pe an, o staţie de tratare levigat, un sistem de colectare a gazului, dar şi sistem de alimentare cu apă şi energie electrică, drumuri de acces şi alei interioare sau pavilionul administrativ.

În cadrul acestui proiect, fuseseră deja finalizate lucrările de construcţie a patru staţii de transfer în Caracal, Balş, Corabia, Scorniceşti, a 3.722 platforme de colectare a resturilor menajere şi a 1.975 platforme de colectare a deşeurilor reciclabile, în cele 112 localităţi din judeţ. În curs de implementare se află şi lucrările de închidere a depozitelor urbane neconforme existente în localităţile Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia şi Balş.

Localităţi… sufocate de gunoaie

În lipsa unui operator judeţean, în lipsa autorizaţiilor de depozitare temporară, în lipsa banilor în bugetele localităţilor, zeci de comune din Olt sunt asaltate de gunoaie. Teoretic, de ani de zile gropile de gunoi din localităţi nu mai există, legislaţia impunând închiderea acestora (2005-2009). Tot de ani de zile, în situaţiile flagrante, când trece prea mult timp de când câte un buldozer n-a mai împrăştiat munţii de gunoaie, primăria este avertizată sau amendată de Garda de Mediu. Localităţi întregi au contracte de salubrizare doar pe hârtie, în fapt fiecare gospodar depozitând gunoiul cum se pricepe. În baza proiectului de zeci de milioane de euro, gropile de gunoi vechi au fost închise, chiar şi cele care mai puteau fi folosite până în 2017 (de exemplu Balş sau Corabia). Tot ca parte componentă a proiectului s-au construit noi staţii de transfer (depozite mai mici), care nu pot fi deocamdată exploatate, pentru că nu există operator. Aşa s-a ajuns ca în oraşe, pe lângă groapa vechede gunoi, închisă, şi staţia de transfer, nefolosită, să se înfiinţeze depozite temporare, şi acestea deocamdată neautorizate. Aici ajung deşeurile menajere din oraşe. „Situaţia nu este specifică Oltului, se întâmplă cam în toată ţara”, se mulţumesc mai toţi oficialii să spună. „Într-o perioadă de maxim cinci ani de zile intrăm într-o normalitate”, se arată optimist şeful Gărzii de Mediu Olt, Gheorghe Neacşa, care trece în revistă modul cum se realizează serviciile de salubritate în ţări unde gunoiul a devenit de multă vreme materie primă, iar cetăţeanul, co-interesat să depoziteze selectiv. Cât despre situaţia din Olt, se dau şi amenzi, dar trebuie să punem accent pe conştientizare, ar fi concluzia, şeful Gărzii ferindu-se să spună, pe româneşte, că nu-i poţi amenda pe edili sau pe cetăţeni la nesfârşit, atâta vreme cât nu le dai alternative.

Pe viitor autoritățile ne asigură că vom intra într-o normalitate

Patru ani a durat ca judeţul Olt să aibă un depozit ecologic pentru gunoiul menajer, cu o capacitate de 880.000 metri cubi, unul care să înlocuiască toate cele şase gropi vechi de gunoi. S-a făcut la Bălteni, tot acolo s-au mai făcut şi o staţie de sortare şi una de tratare levigat. Alte patru staţii de transfer s-au construit în Caracal, Balş, Corabia şi Scorniceşti, s-au construit 3.722 platforme de colectare a deşeurilor menajere în întreg judeţul şi 1.975 platforme de colectare a deşeurilor reciclabile. S-au închis, cum spuneam, depozitele urbane neconforme, s-au achiziţionat 6.450 containere, opt tocătoare şi 18.000 unităţi de compostare. „Vom avea un judeţ mai curat şi mai confortabil”, dau asigurări mai marii județului.

În consecință până una alta situația pare că va intra într-o normalitate dar când se va întâmpla exact acest lucru rămâne încă un mister. Termene concrete nu se implică nimeni să dea, așadar vom vedea pe viitor cum vor evolua lucrurile.